Criza plasticului devine o amenințare majoră pentru sănătatea publică. Un nou studiu avertizează asupra impactului global
Impactul producției, utilizării și eliminării plasticului asupra sănătății umane ar putea exploda în următoarele decenii dacă lumea nu ia măsuri ferme pentru a limita această criză globală, avertizează cercetătorii într-un nou studiu publicat marți. Potrivit autorilor, efectele nocive ale plasticului sunt deja semnificative, iar cele mai grave consecințe abia urmează să se facă simțite.
Studiul a fost realizat de o echipă britanico-franceză și publicat în revista științifică The Lancet Planetary Health. Cercetarea încearcă să acopere întregul ciclu de viață al plasticului – de la extracția petrolului și gazelor necesare producției, până la deșeurile care ajung în gropile de gunoi.
Chiar și așa, autorii subliniază că analiza nu include toate riscurile posibile, precum efectele microplasticelor sau ale substanțelor chimice care pot migra din ambalajele alimentare. „Aceasta este, fără îndoială, o subestimare masivă a impactului total asupra sănătății umane”, a declarat Megan Deeney, autoarea principală a studiului și cercetătoare la London School of Hygiene & Tropical Medicine.
Pentru prima dată, studiul estimează la nivel global câți ani de viață sănătoasă se pierd din cauza plasticului, folosind indicatorul DALYs (Disability-Adjusted Life Years), care măsoară anii pierduți fie prin moarte prematură, fie prin scăderea calității vieții din cauza bolilor.
Într-un scenariu „business as usual”, fără schimbări majore de politici, numărul DALYs atribuite plasticului ar urma să crească de la 2,1 milioane în 2016 la 4,5 milioane în 2040. Principala sursă a acestui impact este reprezentată de emisiile de gaze cu efect de seră generate de producția plasticului, urmate de poluarea aerului și expunerea la substanțe chimice toxice.
Cercetătorii dau ca exemplu banalul PET al unei sticle de apă. Producția sa începe, ca în cazul a peste 90% din plasticul existent, cu extracția petrolului și gazelor. Acestea sunt transformate prin procese chimice în polietilen tereftalat (PET), materialul din care este realizată sticla.
Un simbol al acestui lanț industrial este zona supranumită „Cancer Alley” din statul american Louisiana, unde peste 200 de fabrici petrochimice sunt concentrate pe o fâșie relativ mică de teritoriu și sunt asociate cu rate ridicate de îmbolnăvire.
După utilizare, majoritatea produselor din plastic ajung la gunoi sau sunt abandonate în natură. În ciuda eforturilor de reciclare, cea mai mare parte a plasticului ajunge în gropi de gunoi, unde poate rămâne sute de ani, eliberând treptat substanțe chimice nocive.
Cercetătorii au analizat și un scenariu în care lumea încearcă să limiteze efectele nocive ale plasticului. Concluzia este una surprinzătoare: reciclarea, de una singură, are un impact redus asupra sănătății publice.
Cea mai eficientă măsură ar fi reducerea cantității de plastic „inutil” produs încă de la sursă. „Trebuie să producem mai puțin plastic, nu doar să-l gestionăm mai bine după ce a fost creat”, subliniază Megan Deeney.
Negocierile pentru un prim tratat global împotriva poluării cu plastic au eșuat în august, pe fondul opoziției statelor mari producătoare de petrol. Chiar și așa, autorii studiului atrag atenția că guvernele pot acționa individual, prin politici naționale mai dure, pentru a combate ceea ce ei numesc deja o „criză globală de sănătate publică”.
Mesajul cercetătorilor este clar: fără intervenții rapide și consistente, plasticul riscă să devină una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății umane în următoarele decenii.
