Pericolul invizibil care crește riscul de cancer și demență mai mult decât greutatea totală

Indicele de Masă Corporală (IMC) devine o unitate de măsură depășită în medicina modernă. Cercetările recente ale programului ICEP din Bristol și ale Societății Americane de Cancer (ACS) demonstrează că locul unde corpul depozitează grăsimea este mult mai important pentru sănătate decât numărul de kilograme afișat pe cântar.

De ce este grăsimea de pe burtă un "organ activ" periculos

Spre deosebire de grăsimea subcutanată (cea vizibilă sub piele), grăsimea viscerală se acumulează adânc în cavitatea abdominală și înconjoară organele vitale. Aceasta nu este un simplu depozit de energie, ci funcționează ca un organ endocrin activ.

Grăsimea viscerală produce hormoni și proteine inflamatorii care inundă ficatul și alte organe. Acest proces declanșează o stare de inflamație cronică și dezechilibre hormonale, factori care deteriorează ADN-ul și promovează dezvoltarea tumorilor canceroase.

Legătura directă între depozitele de grăsime și riscul de cancer

Studiile britanice arată că distribuția grăsimii influențează în mod diferit diverse tipuri de cancer. Rezultatele sunt alarmante pentru anumite categorii:

• Cancerul de ficat: Prezența grăsimii în interiorul organului crește riscul de îmbolnăvire cu 309%.
• Cancerul ovarian: Grăsimea de la nivelul pancreasului dublează riscul pentru formele endometrioidale.
• Cancerul endometrial și esofagian: Grăsimea subcutanată crește riscul de 1,8, respectiv 2,3 ori pentru aceste afecțiuni, potrivit Oxford Academic.

Interesant este faptul că grăsimea subcutanată (de sub talie) are un rol complex. În unele cazuri, aceasta pare să ofere protecție, scăzând riscul pentru anumite forme de cancer mamar cu până la 57%.

Impactul asupra sănătății cardiovasculare și metabolice

Pericolul grăsimii abdominale depășește sfera oncologică. Chiar și persoanele cu un IMC normal pot prezenta riscuri majore dacă au o circumferință a taliei ridicată.

Compușii inflamatori eliberați de grăsimea viscerală favorizează rezistența la insulină, hipertensiunea arterială și nivelul ridicat de colesterol.

Conform American Heart Association, femeile care depun grăsime în zona mediană au un risc de atac de cord cu 10% până la 20% mai mare decât cele care au o greutate totală mai mare, dar distribuită uniform.

Grăsimea abdominală micșorează creierul și grăbește demența

Un studiu internațional recent subliniază o conexiune neașteptată între abdomen și sănătatea cognitivă. Cantitățile mari de grăsime viscerală, în special la vârsta mijlocie, sunt asociate cu o contracție semnificativă a volumului cerebral.

Această reducere a masei creierului reprezintă un marker clar pentru declinul cognitiv și boala Alzheimer. Riscul este de aproape șase ori mai mare pentru adulții tineri (20-39 ani) care prezintă exces de grăsime viscerală, efectul fiind mai pronunțat în cazul femeilor.

Evoluția cercetărilor confirmă necesitatea unei abordări personalizate în medicină. Deoarece mușchii sunt mai denși decât grăsimea, o persoană fit poate fi clasificată eronat drept "supraponderală" prin metoda IMC.