Un studiu recent de la Yale School of Medicine dărâmă un mit fundamental despre alimentație. Uleiul de măsline poate accelera dezvoltarea cancerului pancreatic, în timp ce un alt aliment comun reduce tumorile cu 50%
O cercetare recentă dărâmă miturile despre alimentația sănătoasă și oferă o nouă perspectivă asupra luptei împotriva uneia dintre cele mai agresive forme de cancer. Oamenii de știință au descoperit că diferite grăsimi alimentare au efecte radical opuse asupra cancerului pancreatic: în timp ce unele accelerează dezvoltarea tumorilor, altele reușesc să le suprime.
Ani la rând, studiile medicale au asociat dietele bogate în grăsimi cu un risc crescut de cancer, însă atenția a fost îndreptată aproape exclusiv spre cantitatea totală de alimente consumate. Acest nou studiu, publicat în revista de specialitate Cancer Discovery, demonstrează că tipul de grăsime contează mult mai mult decât cantitatea, în special în cazul cancerului pancreatic.
Cercetătorii au demonstrat că impactul asupra organismului depinde în mod direct de structura chimică a acizilor grași pe care îi punem în farfurie.
"Contează cu adevărat tipul de grăsime pe care îl consumați, nu doar conținutul total de grăsimi. În funcție de tipul de grăsime consumat, evoluția poate fi complet diferită. Am descoperit că unele grăsimi promovează cancerul, așa cum ne așteptam, în timp ce alte grăsimi sunt extrem de eficiente în suprimarea acestuia", afirmă Christian Felipe Ruiz, doctor în științe, cercetător asociat în cadrul Departamentului de Genetică de la Yale School of Medicine și autorul principal al studiului.
Cea mai mare surpriză a studiului a fost acidul oleic, principalul acid gras din uleiul de măsline. Deși are o reputație solidă de grăsime benefică pentru aparatul cardiovascular, datele arată că acesta poate accelera creșterea tumorilor în cancerul pancreatic.
"În mod tradițional, acesta a fost considerat un tip de grăsime sănătos pentru sănătatea cardiovasculară", adaugă Ruiz.
Adenocarcinomul ductal pancreatic (PDAC) rămâne una dintre cele mai letale forme de cancer la nivel mondial, cu o rată de supraviețuire la cinci ani de doar 13% după diagnostic.
"Peste 65.000 de oameni sunt așteptați să fie diagnosticați cu PDAC în SUA în acest an, înregistrându-se peste 50.000 de decese. În prezent, opțiunile de tratament eficient sunt limitate, în special pentru stadiile avansate. Prin urmare, strategiile de prevenție sunt extrem de necesare pentru a schimba rata mortalității în cazul PDAC", notează Ruiz.
Deși legătura dintre dietele grase și riscul de PDAC este cunoscută de mult timp, mecanismul exact a rămas un mister. Echipa condusă de Mandar Deepak Muzumdar, profesor asociat de genetică și medicină internă la Yale School of Medicine, a căutat răspunsuri prin testarea a 12 diete diferite pe modele animale (șoareci). Fiecare dietă a avut același număr de calorii, dar surse de grăsime complet diferite, concepute pentru a reflecta obiceiurile alimentare moderne.
Spre deosebire de studiile anterioare care foloseau diete nerealiste bazate doar pe untură, această cercetare a izolat efectele fiecărui acid gras în parte.
"Componentele exacte din grăsimile alimentare care provoacă cancer au rămas un mister", explică Ruiz.
Rezultatele au scos la iveală diferențe majore:
"Când am hrănit șoarecii cu diete îmbogățite cu ulei de pește, am observat o reducere cu 50% a severității bolii, în comparație cu șoarecii care au primit o dietă standard cu grăsimi", a mai explicat Ruiz.
Explicația științifică rezidă într-un proces numit feroptoză, o formă de moarte celulară programată, declanșată de oxidarea lipidelor. Atunci când acizii grași devin parte din membranele celulelor pancreatice, structura lor chimică determină rezistența la degradare.
Grăsimile polinesaturate (PUFA) se oxidează mult mai ușor, fapt care determină celulele canceroase să intre în feroptoză și să moară. În schimb, grăsimile mononesaturate (MUFA) rezistă la oxidare și ajută celulele tumorale să supraviețuiască.
"Grăsimile mononesaturate protejează cu adevărat celulele canceroase de oxidarea lipidelor. Deoarece oxidarea este redusă, șansele ca acestea să sufere feroptoză sunt mai mici", explică Ruiz.
Cercetătorii au identificat o relație directă: creșterea raportului de grăsimi mononesaturate în detrimentul celor polinesaturate a mărit agresivitatea bolii. Scăderea acestui raport a avut efectul invers, benefic. De asemenea, studiul a relevat o diferență de sex: acidul oleic a stimulat tumorile în special la masculi, în timp ce femelele au prezentat un efect minim. Grăsimile din uleiul de pește (PUFA) au redus însă riscul la ambele sexe.
Deși rezultatele necesită confirmare prin studii clinice pe oameni, aceste date au o importanță majoră pentru persoanele care prezintă un risc ridicat de cancer pancreatic. În această categorie intră pacienții cu pancreatită cronică, obezitate, diabet cu debut tardiv sau cei care au antecedente medicale în familie.
"Una dintre cele mai frecvente întrebări pe care le primesc clinicienii este: "Ce pot schimba în dieta mea pentru a preveni cancerul?". În acest moment nu avem răspunsuri clare, dar acest studiu începe să facă lumină în privința modului în care putem aborda această întrebare", spune Ruiz.
Pasul următor pentru echipa de specialiști include analiza efectelor pe care modificarea dietei le poate avea asupra pacienților care au deja tumori formate. De asemenea, medicii vor să verifice dacă echilibrul dintre aceste tipuri de grăsimi în sânge poate deveni, în viitor, un biomarker pentru depistarea timpurie a riscului de cancer.
