Melatonina este folosită de obicei pentru un somn mai bun, însă un nou studiu sugerează că acest hormon natural poate reduce, într-o anumită măsură, durerile musculare și articulare cronice.
Melatonina este produsă în mod natural de glanda pineală din creier, în special pe timpul nopții, și are rolul de a regla ritmul somn-veghe. Din acest motiv, este folosită frecvent pentru tratarea insomniei sau a sindromului de decalaj orar (jet lag).
Însă cercetările recente sugerează că efectele sale nu se opresc la somn. O nouă analiză a 23 de studii clinice, care au inclus peste 2.000 de participanți, indică faptul că melatonina ar putea contribui și la reducerea durerilor musculare și articulare cronice.
Legătura dintre somn și durere este bine cunoscută. Un somn de slabă calitate poate amplifica senzația de durere, iar durerea persistentă face adesea dificilă adormirea și menținerea unui somn odihnitor.
Totuși, oamenii de știință cred că melatonina ar putea acționa și prin mecanisme directe asupra durerii. Potrivit cercetătorilor, hormonul:
reduce transmiterea semnalelor dureroase la nivelul creierului și măduvei spinării;
poate diminua inflamația;
calmează nervii hiperactivi;
protejează celulele împotriva stresului oxidativ, proces asociat cu deteriorarea celulară provocată de acumularea moleculelor dăunătoare.
Aceste mecanisme ar putea explica de ce unele persoane cu dureri cronice au raportat ameliorări după administrarea melatoninei.
Meta-analiza a inclus cercetări care au evaluat efectele melatoninei atât în cazul durerilor musculare și articulare cronice, cât și în recuperarea după intervenții chirurgicale.
Rezultatele au fost cele mai promițătoare pentru pacienții cu dureri cronice.
În medie, intensitatea durerii a scăzut cu aproximativ 9 puncte pe o scară de 100 de puncte, iar participanții au raportat și o îmbunătățire a somnului, conform Medical Xpress.
Deși reducerea este considerată modestă, cercetătorii subliniază că magnitudinea efectului se încadrează în intervalul observat pentru unele medicamente antiinflamatoare evaluate în studii similare. Totuși, ei atrag atenția că aceste tratamente nu au fost comparate direct, astfel încât nu se poate spune că melatonina este la fel de eficientă.
Un aspect important rămas fără răspuns este dacă melatonina este mai eficientă la persoanele care au deja probleme de somn.
Majoritatea studiilor au inclus pacienți care sufereau atât de dureri cronice, cât și de tulburări ale somnului, însă cercetătorii nu au analizat separat persoanele cu somn normal de cele cu insomnie.
Prin urmare, nu se știe încă dacă beneficiul este determinat în principal de îmbunătățirea somnului sau dacă melatonina are un efect similar și la persoanele care dorm bine.
Rezultatele au fost mult mai puțin convingătoare în cazul durerii postoperatorii.
Analiza nu a identificat diferențe semnificative nici în ceea ce privește durerea, nici calitatea somnului după intervențiile chirurgicale. O analiză a sugerat o reducere de doar aproximativ 2,5 puncte din 100, un efect considerat prea mic pentru a avea relevanță clinică în recuperarea pacienților.
Autorii studiului avertizează că melatonina nu trebuie privită ca un substitut pentru terapiile deja validate.
Pe baza dovezilor actuale, aceasta ar putea reprezenta un tratament complementar, care să fie asociat cu:
kinetoterapia;
exercițiile fizice;
medicamentele antiinflamatoare;
alte tratamente recomandate de medic.
Cu alte cuvinte, melatonina ar putea completa tratamentul durerii cronice, nu să îl înlocuiască.
Analiza scoate în evidență și limite importante.
Studiile au utilizat doze foarte diferite, între 1 și 10 mg, ceea ce face imposibilă stabilirea dozei optime.
Există și indicii că administrarea pe perioade mai lungi ar putea aduce beneficii mai mari în durerile cronice, însă această observație provine dintr-un număr redus de studii și trebuie confirmată prin cercetări suplimentare.
De asemenea, există puține date privind eficiența dozelor mai mari, chiar dacă acestea par să fie bine tolerate în alte studii.
Melatonina este considerată, în general, sigură pentru utilizarea pe termen scurt, însă nu este lipsită de efecte adverse.
Printre cele mai frecvente reacții se numără:
somnolența în timpul zilei;
amețelile;
durerile de cap;
greața.
Persoanele care suferă de boli hepatice sau renale, precum și cele cu afecțiuni autoimune, inclusiv artrita reumatoidă, ar trebui să discute cu medicul sau farmacistul înainte de administrare.
Reglementările privind melatonina diferă considerabil la nivel internațional.
În Statele Unite, aceasta este comercializată ca supliment alimentar și poate fi cumpărată fără prescripție medicală din magazine sau online.
În Regatul Unit, însă, melatonina este disponibilă doar pe bază de rețetă și este autorizată exclusiv pentru tratamentul pe termen scurt al tulburărilor de somn și al jet lag-ului.
Rezultatele sunt promițătoare, dar departe de a demonstra că melatonina reprezintă un tratament revoluționar împotriva durerii cronice.
Pentru unele persoane, în special cele care se confruntă simultan cu dureri musculare sau articulare și cu un somn de proastă calitate, melatonina ar putea oferi o ameliorare modestă și ar putea deveni, în viitor, o piesă suplimentară în arsenalul terapeutic.
Până atunci, însă, sunt necesare studii clinice mai ample și mai bine concepute pentru a stabili cine beneficiază cel mai mult, care este doza optimă și cât timp ar trebui administrată pentru a obține efecte semnificative.
