Generațiile mai tinere par biologic mai îmbătrânite decât cele anterioare, iar acest fenomen ar putea explica unele cancere apărute înainte de 55 de ani.
Generațiile tinere ar putea fi biologic mai în vârstă decât erau generațiile anterioare la aceeași vârstă, arată un nou studiu realizat pe date din Marea Britanie și Statele Unite. Cercetătorii spun că această îmbătrânire biologică accelerată nu înseamnă că tinerii vor avea semne vizibile de bătrânețe mai devreme, ci că organismul lor poate arăta, la nivelul unor markeri din sânge, o uzură mai mare decât ar indica vârsta din buletin.
Descoperirea este importantă pentru că ar putea ajuta la explicarea unei tendințe tot mai îngrijorătoare: creșterea numărului de cancere diagnosticate la adulți tineri, inclusiv cancere pulmonare, uterine și ale tractului gastrointestinal. Specialiștii atrag însă atenția că nu este vorba despre o singură cauză, ci despre un amestec complex de factori de mediu, stil de viață, inflamație, metabolism și predispoziții individuale.
Vârsta biologică nu este același lucru cu vârsta cronologică. Vârsta cronologică este cea calculată în ani, de la naștere. Vârsta biologică descrie felul în care organismul „arată” din punct de vedere fiziologic, în funcție de markeri măsurabili, precum inflamația, glicemia, funcția renală, nivelul anumitor proteine din sânge sau numărul de celule albe.
Cu alte cuvinte, două persoane de 40 de ani pot avea organisme care funcționează foarte diferit. Una poate avea un profil biologic apropiat de cel al unei persoane mai tinere, în timp ce alta poate avea semne de uzură fiziologică mai accentuată.
Cercetătorii au folosit un indicator numit PhenoAge, calculat pe baza vârstei cronologice și a nouă biomarkeri din sânge. Printre aceștia se numără CRP, un marker al inflamației, dar și glucoza, creatinina, albumina și numărul de celule albe din sânge. Pe baza acestui indicator, autorii au calculat un scor numit „age gap”, adică diferența dintre vârsta biologică estimată și vârsta cronologică.
Studiul a inclus două cohorte mari. Prima analiză s-a bazat pe datele a 154.169 de adulți din UK Biobank. Cercetătorii au comparat persoane născute la începutul anilor 1950 cu persoane născute la sfârșitul anilor 1960 și începutul anilor 1970.
A doua analiză a folosit datele a 10.262 de adulți din programul american All of Us, născuți fie în anii 1960, fie în anii 1990.
Rezultatele au arătat diferențe clare între generații. În Marea Britanie, persoanele născute între 1965 și 1974 au avut un scor standardizat PhenoAge age gap cu 23% mai mare decât persoanele născute între 1950 și 1954. În Statele Unite, diferența a fost și mai puternică: cohorta născută între 1990 și 1999 a avut un scor cu 92% mai mare decât cohorta născută între 1965 și 1969.
Pe scurt, generațiile mai tinere păreau, la nivel biologic, ușor mai îmbătrânite decât generațiile mai vechi la aceeași vârstă cronologică.
Cercetătorii au analizat apoi dacă aceste diferențe de vârstă biologică sunt asociate cu riscul de cancer apărut înainte de 55 de ani. Rezultatul a fost semnificativ: persoanele cu scoruri mai mari de îmbătrânire biologică au avut un risc mai ridicat de a dezvolta cancere cu debut precoce, în special cancere pulmonare, digestive și uterine.
Pentru fiecare creștere cu o deviație standard a scorului age gap, riscul de cancer solid cu debut precoce a crescut cu 8%. Cea mai puternică asociere a fost observată în cazul cancerului pulmonar, unde riscul a crescut cu 57%.
Autorii spun că asocierea a rămas vizibilă chiar și după ce au fost luați în calcul alți factori importanți, precum fumatul, obezitatea, lungimea telomerilor și predispoziția genetică. Acest detaliu este important pentru că sugerează că îmbătrânirea biologică accelerată ar putea reflecta o combinație mai largă de procese din organism, nu doar un singur factor de risc cunoscut.
Cancerul apare atunci când celulele acumulează modificări genetice care le permit să se dividă necontrolat. De-a lungul vieții, organismul este expus la factori care pot produce leziuni ale ADN-ului: alimentație, poluare, radiații ultraviolete, inflamație cronică, infecții, fumat, alcool sau alte expuneri de mediu.
Cu cât o persoană trăiește mai mult, cu atât există mai multe ocazii pentru acumularea acestor modificări. De aceea, riscul de cancer crește, în mod obișnuit, odată cu vârsta.
Problema semnalată de studiile recente este că unele tipuri de cancer apar tot mai des la persoane tinere, înainte de vârstele la care erau observate în mod tradițional. Această creștere nu poate fi explicată simplu, iar cercetătorii încearcă să înțeleagă ce anume s-a schimbat în ultimele decenii.
Studiul a analizat și forme diferite de îmbătrânire biologică, inclusiv îmbătrânirea unor sisteme sau țesuturi. Rezultatele sugerează că riscurile pot varia în funcție de organ.
De exemplu, cancerul pulmonar cu debut precoce a fost mai puternic asociat cu îmbătrânirea sistemului imunitar, evaluată prin analiza proteinelor din sânge. În schimb, îmbătrânirea țesutului adipos a fost mai puternic asociată cu riscul de cancer colorectal cu debut precoce.
Această observație este relevantă pentru că arată că nu există, cel mai probabil, o singură explicație pentru creșterea cancerelor la tineri. În unele cazuri poate conta inflamația, în altele metabolismul, imunitatea, țesutul adipos, alimentația, expunerile de mediu sau interacțiunea dintre acești factori.
Yin Cao, epidemiolog molecular la Washington University School of Medicine din St. Louis, spune că identificarea persoanelor tinere cu risc mai mare ar putea ajuta la prevenție și depistare timpurie: „Dacă putem identifica tinerii cu cel mai mare risc de cancer atunci când sunt încă sănătoși, putem concentra strategiile de prevenție și depistare precoce asupra persoanelor care vor beneficia cel mai mult”.
Cercetătoarea mai spune că obiectivul final este înțelegerea modului în care mediul modern se imprimă biologic în organism și influențează riscul de cancer. În locul unor recomandări generale pentru toată populația, medicina ar putea ajunge, în timp, la strategii de prevenție adaptate biologiei fiecărei persoane.
David Scott, director al Cancer Grand Challenges, inițiativă globală susținută de National Cancer Institute din SUA și Cancer Research UK, avertizează că nu există încă un răspuns definitiv privind cauzele creșterii cancerelor cu debut precoce la nivel mondial. Totuși, studii ca acesta ajută la completarea imaginii: cancerul ar putea fi influențat nu doar de modificări apărute în interiorul celulelor, ci și de schimbări mai largi care au loc în întregul organism.
Studiul nu spune că toți tinerii sunt „bătrâni” biologic și nici că îmbătrânirea biologică accelerată duce automat la cancer. Rezultatele arată o asociere statistică, nu o sentință individuală.
În același timp, cercetarea întărește ideea că sănătatea organismului este influențată de factori acumulați în timp: alimentație, greutate, inflamație, calitatea aerului, activitate fizică, somn, stres, expuneri toxice și acces la prevenție medicală.
Pentru sănătatea publică, miza este majoră. Dacă markerii biologici pot arăta din timp cine are un risc mai mare, atunci strategiile de screening și prevenție ar putea fi ajustate mai bine. În loc ca depistarea precoce să se bazeze doar pe vârstă, istoricul familial sau simptome, medicii ar putea folosi în viitor și indicatori biologici care arată cât de „uzat” este organismul unei persoane.
Până atunci, mesajul studiului este unul de prudență, nu de alarmă: generațiile mai tinere par expuse unor procese biologice care merită investigate mai atent, iar creșterea cancerelor înainte de 55 de ani nu mai poate fi tratată ca o simplă anomalie statistică.
