A fost descoperit un nou „întrerupător” al sațietății în creier. Cum poate fi oprită senzația de foameOamenii de știință au identificat la șoareci un circuit prin care glucoza ajunsă la creier...
A fost descoperit un nou „întrerupător” al sațietății în creier. Cum poate fi oprită senzația de foame
Oamenii de știință au identificat la șoareci un circuit prin care glucoza ajunsă la creier activează celulele asociate sațietății. Rolul central este jucat de astrocite, considerate mult timp doar celule de susținere. Mecanismul nu a fost încă demonstrat la oameni.
Senzația de sațietate nu este controlată exclusiv de stomac și hormoni. În hipotalamus, o regiune a creierului implicată în reglarea apetitului, mai multe tipuri de celule comunică pentru a decide când organismul a primit suficientă hrană.
Un studiu publicat în 2026 descrie un circuit necunoscut până acum, în care astrocitele transmit mai departe un semnal produs după creșterea concentrației de glucoză.
Circuitul începe cu tanicitele, celule aflate în apropierea lichidului cefalorahidian. Acestea detectează glucoza și o metabolizează, producând lactat.
Lactatul activează un receptor numit HCAR1 de pe astrocite. La rândul lor, astrocitele eliberează glutamat, care stimulează neuronii POMC, cunoscuți pentru rolul lor în reducerea aportului alimentar.
Circuitul poate fi rezumat astfel:
Glucoză - tanicite - lactat - receptor HCAR1 - astrocite - glutamat - neuroni POMC - sațietate
Mecanismul a fost descris în Proceedings of the National Academy of Sciences.
Timp de mulți ani, cercetările privind apetitul s-au concentrat în principal asupra neuronilor și hormonilor precum leptina, grelina și insulina.
Noul studiu arată că și celulele gliale participă activ la prelucrarea informațiilor despre nutrienți. Astrocitele nu doar hrănesc și protejează neuronii, ci pot decide în ce mod este transmis un semnal metabolic.
În experimentele pe țesut cerebral de șoarece, stimularea tanicitelor cu glucoză a activat mai multe astrocite învecinate. Blocarea receptorului HCAR1 a perturbat transmiterea semnalului spre neuronii POMC.
Receptorul HCAR1 ar putea deveni o țintă pentru medicamente destinate reglării apetitului. Teoretic, activarea circuitului ar putea amplifica sațietatea, iar blocarea lui ar putea avea efectul opus.
Această abordare ar fi diferită de tratamentele de tip GLP-1, care imită acțiunea unui hormon intestinal și influențează mai multe organe.
Totuși, ideea unui „întrerupător al foamei” simplifică un sistem extrem de complex. Apetitul este controlat de numeroși hormoni, circuite nervoase, factori emoționali, experiențe anterioare și semnale venite din tubul digestiv.
Experimentele au fost realizate la șoareci și pe celule cerebrale. Deși oamenii au tanicite, astrocite, receptori HCAR1 și neuroni POMC, nu este demonstrat că circuitul funcționează identic.
Nu există în prezent un tratament aprobat pentru controlul greutății care să acționeze asupra acestui mecanism. Sunt necesare studii suplimentare pentru a verifica efectele asupra comportamentului alimentar, greutății și siguranței pe termen lung.
Metadescriere: Cercetătorii au descoperit la șoareci un circuit cerebral prin care astrocitele activează neuronii responsabili de apariția sațietății.
