Mâncarea pe care o alegem atunci când suntem pe fugă ar putea avea consecințe care merg mult mai departe de kilogramele în plus. Bărbații care consumă mai multe alimente ultraprocesate au un risc semnificativ mai mare de a dezvolta cancer de prostată.
Bărbații care consumau mai multe alimente ultraprocesate au avut un risc cu până la 30% mai mare de cancer de prostată în principalele comparații ale studiului.
Cercetarea a analizat date de la 17.024 de bărbați americani, cu vârsta de cel puțin 18 ani, colectate între 2003 și 2023.
Alimentele ultraprocesate includ produse precum băuturile răcoritoare, gustările ambalate, unele cereale și carnea procesată, dar categoria este mai largă și depinde de gradul de procesare.
Rezultatele nu înseamnă că un anumit aliment „provoacă” cancer de prostată, ci adaugă o nouă piesă la dovezile privind efectele pe termen lung ale unei alimentații bogate în produse ultraprocesate.
Alimentele ultraprocesate, cunoscute în literatura de specialitate drept UPF (ultra-processed foods), au devenit extrem de prezente în alimentația modernă.
În Statele Unite, acestea reprezintă aproape 60% din aportul energetic al adulților și aproximativ 70% din energia consumată de copii.
Nu este vorba doar despre dulciuri sau fast-food. În această categorie pot intra numeroase produse fabricate industrial, formulate din ingrediente precum grăsimi rafinate, uleiuri, zaharuri, amidon și sare, cărora li se pot adăuga diverși aditivi pentru îmbunătățirea gustului, texturii, aspectului sau duratei de valabilitate.
Problema este că, în multe situații, aceste produse pot avea o valoare nutrițională mai redusă decât alimentele minim procesate și pot contribui la un model alimentar dezechilibrat.
Iar întrebarea care îi preocupă tot mai mult pe cercetători este: ce se întâmplă dacă aceste produse nu sunt doar o gustare ocazională, ci devin o parte importantă a alimentației de zi cu zi?
Un nou studiu realizat de cercetători de la Charles E. Schmidt College of Medicine din cadrul Florida Atlantic University aduce în discuție tocmai această întrebare.
Cercetătorii au analizat relația dintre consumul de alimente ultraprocesate și apariția cancerului de prostată într-un eșantion amplu, reprezentativ la nivel național pentru populația americană.
Au fost incluși 17.024 de bărbați cu vârsta de 18 ani și peste, care au participat la National Health and Nutrition Examination Survey (NHANES) în perioada 2003–2023.
Pentru a estima cât de multă mâncare ultraprocesată consumau participanții, cercetătorii au utilizat două evaluări alimentare realizate pe perioade de 24 de ore. Pe baza acestora, au calculat proporția caloriilor zilnice provenite din UPF.
Apoi, participanții au fost împărțiți în patru grupuri, folosind sistemul NOVA, o metodă utilizată pe scară largă pentru clasificarea alimentelor în funcție de gradul lor de procesare.
La un capăt se aflau bărbații care obțineau mai puțin de aproximativ 20% din calorii din alimente ultraprocesate, iar la celălalt cei la care proporția depășea 44%.
Diferențele dintre grupuri au ridicat un semnal de alarmă.
Bărbații aflați în cele trei grupuri cu cel mai mare consum de UPF au prezentat un risc cu aproximativ 29% mai mare de a dezvolta cancer de prostată, comparativ cu cei din grupul cu cel mai scăzut consum.
Într-o altă comparație, bărbații din cele două grupuri cu cel mai mare consum au avut un risc cu aproximativ 30% mai mare.
Iar atunci când cercetătorii au ținut cont de factori precum vârsta, rasa și etnia, fumatul și statutul de sărăcie, asocierea a rămas prezentă. Riscul crescut a variat între aproximativ 24% și 31%.
La bărbații cu cel mai ridicat consum de alimente ultraprocesate, estimarea a indicat chiar un risc potențial cu 34% mai mare. Totuși, această ultimă asociere nu a atins pragul de semnificație statistică, ceea ce înseamnă că rezultatul trebuie interpretat cu mai multă prudență. Cercetătorii sugerează că numărul mai mic de cazuri de cancer de prostată din acel grup ar putea explica, cel puțin în parte, această situație.
Cercetătorii nu spun că au descoperit o singură substanță din aceste produse care declanșează cancerul de prostată.
În schimb, există mai multe mecanisme biologice plauzibile prin care o alimentație dominată de UPF ar putea influența sănătatea pe termen lung.
Printre acestea se numără tulburările metabolice, inflamația cronică, stresul oxidativ și modificările microbiomului intestinal.
Alimentele ultraprocesate sunt, de asemenea, asociate în alte cercetări cu un risc mai mare de supraponderalitate și obezitate, boli metabolice, inflamație, boli cardiovasculare și mortalitate prematură.
Cu alte cuvinte, problema ar putea să nu fie un singur produs consumat într-o anumită zi, ci expunerea repetată la un întreg model alimentar în care produsele ultraprocesate ocupă o parte foarte mare din meniu.
Este una dintre cele mai importante nuanțe ale studiului.
Cercetarea este una observațională, ceea ce înseamnă că identifică o asociere între două fenomene, dar nu poate demonstra că alimentele ultraprocesate sunt cauza directă a cancerului de prostată.
„În rândul bărbaților adulți din această populație reprezentativă la nivel național din SUA, cei care au consumat cantități mai mari de alimente ultraprocesate au prezentat riscuri semnificativ mai mari de a dezvolta ulterior cancer de prostată”, a declarat Charles H. Hennekens, autor principal al studiului și profesor de medicină și medicină preventivă la Florida Atlantic University.
Cercetătorul a subliniat că rezultatele se adaugă dovezilor tot mai numeroase privind efectele adverse ale UPF și că sunt necesare studii observaționale de amploare și studii clinice randomizate pentru a testa mai riguros această ipoteză.
Așadar, rezultatul nu trebuie tradus prin „mănânci un aliment ultraprocesat și faci cancer”. Realitatea este mult mai complexă.
Miza este însă una importantă.
În Statele Unite, cancerul de prostată este cel mai frecvent cancer diagnosticat la bărbați și reprezintă a doua cauză principală de deces prin cancer în rândul bărbaților, după cancerul pulmonar.
Potrivit estimărilor Societății Americane de Cancer, în 2026 peste 333.000 de bărbați din SUA ar urma să fie diagnosticați cu cancer de prostată, iar peste 36.000 ar putea muri din cauza bolii.
La nivel global, datele Agenției Internaționale pentru Cercetarea Cancerului arată că în 2022 aproape 1,5 milioane de bărbați au fost diagnosticați cu cancer de prostată, iar aproape 400.000 au murit din cauza acestei boli.
Aceste cifre explică de ce orice factor modificabil care ar putea contribui la reducerea riscului merită investigat.
Autorii studiului merg chiar mai departe și fac o comparație cu o altă problemă de sănătate publică: tutunul.
Potrivit acestora, dovezile privind efectele nocive ale fumatului au apărut treptat, iar schimbările de politică publică au venit după acumularea unor dovezi solide și după ani de eforturi din partea specialiștilor în sănătate publică.
Cercetătorii consideră că alimentele ultraprocesate ar putea urma, într-o anumită măsură, o traiectorie asemănătoare.
Comparația este una provocatoare și nu înseamnă că UPF-urile și tutunul sunt echivalente ca nivel de risc. Ideea autorilor este că impactul unui factor larg răspândit în populație poate deveni o problemă majoră de sănătate publică atunci când dovezile privind efectele sale negative se acumulează în timp.
Un alt aspect important ridicat de cercetători este accesul la alimente sănătoase.
„Reducerea consumului de UPF-uri reprezintă o provocare complexă pentru sănătatea publică, mai ales având în vedere cât de răspândite și accesibile sunt aceste produse”, a explicat Timothy De Ver Dye, coautor al studiului și profesor și șef al Departamentului de Sănătate a Populației de la FAU.
Pentru unii oameni, alegerea unei mese bazate pe alimente minim procesate nu este atât de simplă pe cât pare. Prețul, timpul disponibil, accesul la magazine, mediul alimentar și obișnuințele familiale pot influența puternic ceea ce ajunge în farfurie.
De aceea, autorii susțin că soluția nu poate consta exclusiv în a le spune oamenilor să „mănânce mai sănătos”.
Este nevoie și de măsuri care să faciliteze accesul la alimente nutritive și minim procesate.
Rezultatele nu înseamnă că trebuie eliminate complet toate produsele ambalate din alimentație.
O abordare mai realistă este reducerea ponderii alimentelor ultraprocesate și înlocuirea lor, atunci când este posibil, cu alimente mai puțin procesate: legume, fructe, leguminoase, cereale integrale, nuci și semințe, ouă, carne sau alte surse de proteine și produse preparate din ingrediente simple.
De asemenea, este important să facem diferența între „procesat” și „ultraprocesat”. Nu orice aliment care a trecut printr-o formă de procesare este automat nesănătos. Pasteurizarea laptelui, congelarea legumelor sau conservarea anumitor alimente sunt procese foarte diferite de formularea industrială complexă a unor produse ultraprocesate.
Mesajul cercetătorilor este, în esență, unul de prudență: cu cât dieta este mai dominată de produse ultraprocesate, cu atât merită acordată mai multă atenție calității generale a alimentației.
Charles H. Hennekens spune că profesioniștii din domeniul sănătății ar trebui să încurajeze pacienții să adopte un stil de viață sănătos și să reducă aportul de alimente ultraprocesate, în paralel cu recomandările și tratamentele bazate pe dovezi științifice.
Important este însă ca rezultatele acestui studiu să fie privite în context.
Cercetarea nu demonstrează că UPF-urile provoacă în mod direct cancer de prostată și nu stabilește că eliminarea lor va preveni boala. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a clarifica mecanismele biologice și pentru a determina cât de puternică este relația.
Până atunci, studiul adaugă o nouă întrebare pe lista celor care îi preocupă pe cercetători: dacă alimentele ultraprocesate sunt deja asociate cu obezitatea, bolile metabolice și cardiovasculare, ar putea ele influența și riscul unor tipuri de cancer?
Răspunsul definitiv nu există încă. Dar dovezile se adună.
Cercetarea, realizată de Hunter Scott, John Dunn, Yanna Willett, Charles H. Hennekens și Timothy De Ver Dye, a fost publicată în The American Journal of Medicine în 2026, sub titlul „Consumul de alimente ultraprocesate și riscul crescut de cancer de prostată într-un eșantion aleatoriu de adulți din Statele Unite”.
DOI: 10.1016/j.amjmed.2026.07.043
