Un plastic folosit frecvent în ambalajele alimentare ar putea agrava ficatul gras. Ce au descoperit cercetătorii și ce înseamnă rezultatele pentru oameni.
Un tip de plastic folosit pe scară largă în ambalajele alimentare a fost asociat cu semne mai accentuate de boală hepatică grasă într-un nou studiu pe șoareci.
Este vorba despre polietilenă, unul dintre cele mai utilizate materiale plastice din lume. Cercetătorii au observat că expunerea la acest material a afectat ficatul animalelor, iar efectele au fost mai pronunțate atunci când șoarecii au primit și o dietă bogată în grăsimi, fructoză și colesterol.
Rezultatele atrag atenția asupra unei posibile legături între microplastice și sănătatea ficatului. Totuși, există o limită importantă. Studiul nu demonstrează că polietilena provoacă ficat gras la oameni.
Polietilena este unul dintre cele mai răspândite tipuri de plastic. Se găsește în numeroase produse de uz zilnic, inclusiv în unele ambalaje pentru alimente, recipiente și produse de unică folosință.
Atunci când obiectele din plastic se degradează, pot apărea particule foarte mici, cunoscute drept microplastice.
Astfel de particule au fost identificate în mediu și, potrivit cercetărilor din ultimii ani, au fost detectate și în organismul uman.
Polietilena a primit mai puțină atenție în studiile despre efectele microplasticelor, deși reprezintă o parte importantă din producția mondială de plastic.
O echipă de la Texas A&M University a analizat efectele expunerii la polietilenă asupra ficatului.
Cercetătorii au urmărit în special dacă acest material poate modifica procesele asociate cu boala hepatică grasă.
Rezultatul a fost unul care merită atenție: șoarecii expuși la polietilenă au prezentat mai multe semne asociate cu afectarea ficatului.
Efectul a fost și mai pronunțat la animalele care au primit o dietă similară cu ceea ce cercetătorii numesc un model de alimentație occidentală, cu multe grăsimi, fructoză și colesterol.
Cu alte cuvinte, plasticul nu a fost analizat izolat de restul stilului de viață. Cercetătorii au observat că expunerea la polietilenă ar putea amplifica stresul deja produs asupra ficatului de o alimentație nesănătoasă, potrivit Science Advances.
Unul dintre punctele importante ale cercetării a fost analiza activității genelor din ficat.
Oamenii de știință au folosit o metodă numită transcriptomică spațială. Pe scurt, această tehnologie le permite să vadă ce gene sunt active în diferite zone ale unui țesut.
Rezultatele au indicat mai multe mecanisme care ar putea avea legătură cu afectarea ficatului.
Unul dintre ele implică PPAR-alfa, o proteină cu rol important în modul în care ficatul gestionează grăsimile.
Cercetătorii au identificat și ANXA2, o genă asociată cu procesele de reparare a țesuturilor.
Aceste rezultate nu înseamnă că oamenii expuși la polietilenă vor dezvolta automat ficat gras. Ele oferă însă o posibilă explicație pentru modul în care microplasticele ar putea influența ficatul.
Ficatul gras are numeroase cauze. Alimentația dezechilibrată, excesul ponderal, rezistența la insulină și consumul excesiv de alcool se numără printre factorii importanți, în funcție de tipul bolii.
În noul experiment, cercetătorii au observat un lucru interesant.
Atunci când expunerea la polietilenă s-a asociat cu o dietă bogată în grăsimi, fructoză și colesterol, semnele de afectare hepatică au fost mai pronunțate.
Acest rezultat ridică o întrebare importantă pentru cercetările viitoare: ar putea microplasticele să agraveze un ficat care este deja supus stresului metabolic?
Deocamdată, nu există un răspuns definitiv. Plasticul este "inert". Atunci de ce ar putea avea efecte?
Polietilena a fost considerată mult timp un material relativ inert din punct de vedere chimic.
Cercetătorii consideră însă că efectele biologice ale microplasticelor nu trebuie să provină neapărat dintr-o reacție chimică directă.
Particulele foarte mici pot produce stres fizic, pot influența răspunsul imun și pot persista în organism.
Mai există o posibilitate.
Suprafața particulelor de plastic poate transporta alte substanțe chimice sau contaminanți din mediul înconjurător. În acest caz, efectul observat asupra organismului nu ar proveni exclusiv de la polietilenă.
Această ipoteză trebuie însă verificată prin studii suplimentare.
Aici este partea esențială a cercetării. Studiul a fost realizat pe șoareci. Prin urmare, rezultatele nu pot fi transferate automat la oameni.
Cercetătorii trebuie să afle mai întâi ce nivel de expunere la polietilenă poate produce efecte biologice și dacă aceste niveluri sunt comparabile cu expunerea reală a oamenilor.
Un cercetător care nu a participat la studiu a atras atenția exact asupra acestei probleme: doza contează.
Faptul că un efect apare la șoareci după o anumită expunere nu înseamnă că același efect apare la oameni în condițiile obișnuite de viață.
Microplasticele au devenit un subiect important pentru cercetarea medicală deoarece oamenii pot intra în contact cu ele prin alimente, apă și mediul înconjurător.
Există deja numeroase studii experimentale care analizează posibilele efecte asupra organismului.
Problema este că dovezile privind efectele pe termen lung la oameni sunt încă limitate.
Tocmai de aceea, rezultatul noului studiu trebuie privit ca o piesă dintr-un puzzle mai mare, nu ca o concluzie definitivă.
Echipa de cercetare intenționează să verifice dacă expunerea la polietilenă poate avea legătură și cu forme mai avansate ale bolii hepatice.
Unul dintre obiective este analiza fibrozei hepatice, o etapă în care țesutul sănătos al ficatului este înlocuit treptat cu țesut cicatricial.
Cercetătorii vor să afle și dacă efectele observate provin direct de la polietilenă sau dacă un rol important îl au substanțele care se pot fixa pe suprafața particulelor de plastic.
Nu există, în acest moment, suficiente dovezi pentru o astfel de concluzie.
Noul studiu ridică însă o problemă care merită cercetată mai atent: ce se întâmplă în organism atunci când expunerea la microplastice se suprapune peste factori deja cunoscuți pentru afectarea ficatului?
Pentru moment, mesajul principal nu este că orice recipient din plastic provoacă boală hepatică.
Mesajul este mai nuanțat: experimentele pe animale sugerează că polietilena ar putea influența sănătatea ficatului, mai ales în contextul unei alimentații care pune deja presiune asupra acestui organ.
Pentru a afla dacă același lucru se întâmplă și la oameni sunt necesare studii suplimentare, cu niveluri de expunere apropiate de cele din viața reală.
