Plasticul din hrană și aer ne distruge ficatul. Oamenii de știință au descoperit dovezi alarmante despre cum microplasticele accelerează bolile hepatice fatale.
Oamenii de știință avertizează că microplasticele care se acumulează în ficat pot agrava bolile hepatice. Această amenințare la adresa sănătății publice devine tot mai pregnantă pe măsură ce cercetătorii descoperă dovezi ale impactului acestor particule asupra organismului uman.
O recenzie recentă, publicată în Nature Reviews Gastroenterology & Hepatology și condusă de experți de la Centrul de Hepatologie Ecologică din cadrul Universității din Plymouth, subliniază legătura dintre poluarea cu plastic și disfuncțiile hepatice.
Ficatul îndeplinește rolul de filtru principal al corpului, procesând și detoxifiind substanțele consumate. Specialiștii avertizează că microplasticele și nanoplasticele pot transporta în interiorul corpului agenți patogeni microbieni, substanțe care perturbă sistemul endocrin și aditivi cancerigeni.
Cercetătorii au introdus termenul de "leziune hepatică indusă de plastic". Ei solicită studii suplimentare pentru a determina dacă aceste particule accelerează afecțiuni precum boala hepatică legată de consumul de alcool sau steatoza hepatică metabolică, o condiție care afectează peste o treime din populația globului.
Profesorul Shilpa Chokshi, directorul Centrului de Hepatologie Ecologică, cu o experiență de peste 20 de ani în tratarea bolilor hepatice, explică discrepanța dintre factorii de risc clasici și rata de creștere a acestor boli.
"Boala hepatică crește la nivel global și cauzează acum 1 din 25 de decese în lume. Deși factori stabiliți precum obezitatea și consumul de alcool rămân centrali, ei nu explică pe deplin amploarea sau ritmul acestei creșteri.
Acest lucru ne-a determinat să luăm în calcul factori de mediu suplimentari, inclusiv microplasticele, care pot interacționa cu procesele de boală existente și pot amplifica leziunile hepatice. În contextul unei lumi pline de plastic, unde expunerea este omniprezentă prin hrană, apă și aer, aceste particule pot ajunge la ficat și pot amplifica daunele deja existente", a explicat prof. Shilpa Choshi.
Profesorul Richard Thompson, co-coordonator al Coaliției Oamenilor de Știință pentru un Tratat Eficient privind Plasticul, subliniază că dovezile curente impun măsuri urgente, chiar și în prezența unor incertitudini privind nivelul exact de toxicitate.
"Aceasta este o dovadă în plus că poluarea cu plastic reprezintă, fără îndoială, o provocare globală de mediu și sănătate. Soluțiile constau în asigurarea faptului că produsele din plastic aduc beneficii esențiale societății și că aceste produse sunt mult mai sigure, din punct de vedere al compoziției chimice, și mult mai sustenabile, eliminând mai puține microparticule decât în prezent", a declarat profesorul Thompson.
Hepatologia ecologică este o ramură emergentă care studiază impactul factorilor de mediu, aer, apă, sol, dietă și produse de consum, asupra sănătății ficatului pe tot parcursul vieții.
Proiectul actual al Centrului de Hepatologie Ecologică (CEH) utilizează mostre de ficat uman pentru a analiza:
Aceste cercetări vizează îmbunătățirea strategiilor de prevenție și susținerea unor politici publice care să reducă expunerea populației la materiale dăunătoare.
