Te înroșești după un pahar de vin? Cercetătorii au descoperit că această reacție aparent inofensivă poate ascunde un risc major de demență și Alzheimer.
Consumul excesiv de alcool este asociat de mult timp cu un risc crescut de Alzheimer. Totuși, oamenii de știință cred acum că persoanele ale căror fețe se înroșesc după ce consumă alcool sunt deosebit de vulnerabile.
Un studiu recent, realizat la Universitatea din Florida, a analizat modul în care un compus toxic rezultat din descompunerea alcoolului modifică creierul la nivel celular. Cercetătorii s-au concentrat pe acetaldehidă și pe o variantă genetică strâns legată de această reacție de înroșire a feței.
Gena responsabilă, numită ALDH2X2, oferă instrucțiunile necesare pentru producerea unei enzime. Rolul acesteia este crucial: transformă acetaldehida în acetat, o substanță mai puțin toxică, pe care organismul o poate elimina ușor.
Unele persoane poartă însă o versiune defectuoasă a acestei gene, cunoscută sub numele de ALDH2X2. Din acest motiv, ele elimină acetaldehida mult mai lent. Compusul toxic se acumulează în organism și declanșează simptome imediate: înroșirea feței, greață, dureri de cap și bătăi rapide ale inimii.
În cadrul experimentelor, specialiștii au folosit șoareci modificați genetic cu această variantă. Scopul a fost observarea modului în care toxicitatea acetaldehidei inflamează creierul și accelerează patologia tau, un indicator clasic al bolii Alzheimer.
"Persoanele care poartă această variantă întâmpină dificultăți în eliminarea eficientă a acetaldehidei. Acest compus toxic persistă ca un oaspete nepoftit și alimentează inflamația și stresul oxidativ în întregul corp, inclusiv în creier.
Deși prezența acestei variante nu înseamnă că o persoană este sortită să dezvolte Alzheimer, ea poate înclina balanța către o îmbătrânire accelerată și neurodegenerare. Riscul este uriaș mai ales la cei care consumă alcool în mod cronic și excesiv", explică Nagalakshmi Balasubramanian, autoarea principală a studiului, potrivit NewsWise.
Ea a adăugat că un consum ridicat, definit în general ca mai mult de 8 băuturi pe săptămână pentru femei sau 15 pentru bărbați, lasă o amprentă de durată asupra sănătății cerebrale.
Cercetarea a fost prezentată la reuniunea anuală a Societății de Cercetare privind Alcoolul. Dincolo de riscuri, medicii au vrut să afle dacă stimularea activității enzimei ALDH2X2 poate ajuta creierul să lupte împotriva daunelor.
Identificarea timpurie a acestor "steaguri roșii" moleculare poate deschide calea către terapii țintite, înainte ca distrugerile din creier să devină ireversibile.
"Consumul cronic de alcool poate accelera îmbătrânirea biologică a creierului și aprinde mecanismele specifice bolii Alzheimer. Alcoolul declanșează inflamație și disfuncții metabolice. În același timp, el contribuie la depresie, anxietate și izolare socială, schimbări care apar adesea ca primele semne de avertizare ale bolii.
În multe cazuri, degradarea este vizibilă cu mult timp înainte de apariția pierderilor de memorie. Când vine vorba despre protejarea creierului, cunoașterea înseamnă putere", subliniază Balasubramanian.
Acesta nu este singurul studiu care îndeamnă la moderație. Date recente colectate de la peste 550.000 de oameni de către universitățile Oxford, Cambridge și Yale arată o legătură clară între stilul de viață și demență.
Atât cei care nu beau deloc, cât și consumatorii înrăiți au prezentat riscuri mai mari de demență decât cei care beau ocazional. Totuși, în cazul neconsumatorilor, medicii explică statistica prin faptul că persoanele aflate deja în primele faze ale bolii tind să renunțe complet la alcool.
Un consens major al experților mondiali confirmă o realitate importantă. Aproape jumătate din cazurile de demență la nivel global pot fi prevenite sau amânate. Cheia constă în combaterea a 14 factori de risc modificabili, de la fumat și alcool în exces, până la singurătate și sedentarism.
Ghidurile medicale actuale recomandă ca adulții să nu depășească 14 unități de alcool pe săptămână. Această cantitate este echivalentul unui pahar mediu de vin pe seară.
"O persoană din trei născute astăzi va dezvolta demență pe parcursul vieții. Totuși, cercetările arată că în jur de 45% dintre cazuri ar putea fi prevenite sau întârziate prin schimbarea stilului de viață.
Niciun comportament individual nu garantează prevenția totală. În general însă, ce este bun pentru inimă este bun și pentru creier. Exercițiile fizice, renunțarea la fumat, reducerea alcoolului și gestionarea tensiunii arteriale sau a diabetului sunt pași esențiali.
Conexiunea socială și menținerea creierului activ contează la fel de mult. Suntem abia la începutul drumului în înțelegerea riscurilor, dar prevenția ne oferă o speranță reală pentru viitor", declară Michelle Dyson CB, director executiv al Alzheimer's Society.
