Consumul de brânză cel puțin o dată pe săptămână a fost asociat cu o incidență ușor mai mică a demenței într-un studiu japonez.
Brânza consumată săptămânal, asociată cu un risc mai mic de demență. Ce a arătat studiul
Persoanele în vârstă care consumau brânză cel puțin o dată pe săptămână au înregistrat o incidență mai mică a demenței pe parcursul a trei ani. Cercetarea nu demonstrează însă că brânza previne boala, iar diferența absolută dintre grupuri a fost de aproximativ un punct procentual.
Un studiu realizat în Japonia sugerează că includerea brânzei în alimentație ar putea fi asociată cu un risc ceva mai mic de demență la persoanele de peste 65 de ani.
Cercetarea a inclus 7.914 participanți care locuiau independent și care nu beneficiau, la începutul studiului, de îngrijire pe termen lung.
Jumătate dintre participanți consumau brânză cel puțin o dată pe săptămână, iar ceilalți nu mâncau deloc acest aliment. Grupurile au fost comparate statistic în funcție de vârstă, sex, venituri, educație, stare de sănătate și capacitatea de a desfășura activitățile zilnice.
Pe parcursul celor trei ani de urmărire, demența a fost înregistrată la 134 dintre consumatorii de brânză, respectiv 3,4%, și la 176 dintre cei care nu consumau brânză, respectiv 4,5%.
Aceasta înseamnă o diferență absolută de 1,06 puncte procentuale. Din punct de vedere relativ, consumatorii au avut un risc cu aproximativ 24% mai mic înainte de ajustările suplimentare.
După ce cercetătorii au luat în calcul și celelalte obiceiuri alimentare, asocierea s-a redus ușor, dar a rămas semnificativă statistic.
Studiul a fost publicat în revista Nutrients și poate fi consultat și în baza de date PubMed.
Autorii discută mai multe explicații posibile. Brânza furnizează proteine, vitamina B12 și, în funcție de sortiment, vitamina K2 și compuși rezultați în urma fermentației.
Acești nutrienți ar putea influența sănătatea vasculară, inflamația și funcționarea sistemului nervos. Produsele fermentate ar putea acționa și asupra microbiomului intestinal, implicat în comunicarea dintre intestin și creier.
Studiul nu a măsurat însă direct aceste mecanisme. Mai mult, 82,7% dintre participanții care mâncau brânză consumau predominant produse procesate, iar numai 7,8% preferau brânzeturile cu mucegai alb.
Cercetarea este observațională și nu poate demonstra o relație de cauzalitate. Nu se poate spune că brânza a prevenit demența.
Consumul a fost evaluat o singură dată, fără măsurarea exactă a porțiilor. Cazurile de demență au fost identificate prin sistemul japonez de certificare a necesității îngrijirii, nu printr-un diagnostic clinic detaliat pentru fiecare participant.
De asemenea, consumatorii de brânză mâncau mai des fructe, legume, carne și pește și prezentau inițial o funcționare zilnică mai bună. Este posibil ca o parte a diferenței să provină dintr-un stil de viață general mai sănătos.
Rezultatele trebuie interpretate și în contextul consumului redus de brânză din Japonia. Efectul nu poate fi extrapolat automat populațiilor europene. Doi dintre coautorii studiului erau afiliați companiei alimentare Meiji, aspect relevant pentru interpretarea independentă a concluziilor.
