Canicula nu este periculoasă doar prin disconfortul pe care îl provoacă. Pentru persoanele cu boli cronice, temperaturile extreme pot duce rapid la agravarea stării de sănătate, la deshidratare severă, epuizare termică, insolație sau chiar la complicații care necesită spitalizare.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, căldura extremă pune presiune pe organism, iar efortul acestuia de a-și regla temperatura suprasolicită în special inima și rinichii. În aceste condiții, canicula poate agrava afecțiunile cardiovasculare, respiratorii, diabetul și bolile psihice și poate provoca inclusiv leziuni renale acute.
Bolnavii de inimă, printre cei mai expuși
Cei mai vulnerabili sunt pacienții cu boli cardiovasculare: hipertensiune arterială, insuficiență cardiacă, angină, aritmii sau antecedente de infarct. În zilele foarte calde, organismul încearcă să elimine căldura prin creșterea fluxului de sânge către piele și prin transpirație, ceea ce poate pune o presiune suplimentară pe inimă.
La acești pacienți, canicula poate favoriza palpitațiile, scăderea sau creșterea tensiunii, amețeala, durerea toracică sau agravarea insuficienței cardiace. Riscul este și mai mare în cazul persoanelor în vârstă, al celor care locuiesc singure sau al celor care iau mai multe medicamente.
Pacienții cu boli respiratorii pot respira mai greu
O altă categorie de risc este reprezentată de bolnavii cu afecțiuni respiratorii cronice, precum BPOC, astm, fibroză pulmonară sau insuficiență respiratorie. Aerul fierbinte, poluarea și deshidratarea pot accentua inflamația căilor respiratorii și pot agrava senzația de lipsă de aer.
NHS include bolile respiratorii severe în lista afecțiunilor care cresc riscul în timpul valurilor de căldură. Pentru acești pacienți, efortul fizic în orele de vârf ale zilei și expunerea directă la soare pot fi deosebit de periculoase.
Diabetul și bolile de rinichi, agravate de deshidratare
Canicula este periculoasă și pentru persoanele cu diabet. Deshidratarea poate influența glicemia, iar unii pacienți pot percepe mai greu semnele de supraîncălzire sau de sete. În plus, afectarea circulației și complicațiile diabetului pot reduce capacitatea organismului de a se adapta la temperaturi extreme.
Bolnavii cu afecțiuni renale cronice sunt, la rândul lor, vulnerabili. Căldura excesivă crește riscul de deshidratare, iar rinichii sunt direct afectați de pierderea de lichide și săruri. OMS atrage atenția că stresul termic poate duce inclusiv la leziune renală acută.
Demența, Parkinsonul și bolile psihice cresc vulnerabilitatea
Persoanele cu boli neurologice sau cognitive sunt, de asemenea, în pericol. Aici intră pacienții cu demență, boală Parkinson, antecedente de accident vascular cerebral, epilepsie sau tulburări de mobilitate. În multe cazuri, aceștia nu se pot hidrata corect, nu își pot regla comportamentul în funcție de temperatură sau depind de alte persoane pentru îngrijire.
NHS menționează explicit demența, Parkinsonul, problemele de mobilitate și tulburările de sănătate mintală între condițiile care cresc riscul în timpul caniculei. CDC atrage atenția că persoanele cu boli psihice, circulație deficitară sau obezitate sunt mai predispuse la îmbolnăvire asociată căldurii.
Medicamentele pot schimba reacția organismului la căldură
Un risc suplimentar apare la pacienții care iau mai multe medicamente. Unele tratamente pentru inimă, tensiune, depresie, tulburări psihice, alergii sau durere pot influența transpirația, senzația de sete, tensiunea arterială sau capacitatea organismului de a se răci.
Specialiștii atrag însă atenția că tratamentele nu trebuie oprite fără recomandarea medicului. În perioadele de caniculă, pacienții cronici ar trebui să discute cu medicul curant, mai ales dacă apar amețeli, slăbiciune, palpitații, confuzie, crampe, lipsă de aer sau agravarea simptomelor obișnuite.
Semnele care trebuie să trimită pacientul la medic
Semnele de alarmă sunt confuzia, leșinul, febra mare, pielea foarte fierbinte, slăbiciunea severă, respirația dificilă, durerea în piept, palpitațiile, vărsăturile persistente sau starea de somnolență accentuată.
În astfel de cazuri, poate fi vorba despre epuizare termică severă sau insolație, situații care pot deveni urgențe medicale. Persoanele cu boli cronice, vârstnicii și cei care locuiesc singuri ar trebui verificați frecvent în zilele cu temperaturi extreme.