Medicamentele compensate și gratuite, sub presiune. Ce trebuie să știe pacienții despre finanțarea tratamentelor.
Conf. Horațiu Moldovan, președintele CNAS, explică de ce România are nevoie de o reformă a modului în care stabilește prețurile și rambursează medicamentele și ce ar putea însemna acest lucru pentru pacienți.
În ultimele zile, discuțiile despre medicamentele compensate și gratuite au generat îngrijorare în rândul pacienților. Dincolo de mesajele politice și de interpretările apărute în spațiul public, problema ridicată de autorități are o componentă concretă: cheltuielile cu medicamentele au crescut mult mai repede decât numărul pacienților care au intrat în tratament.
Conf. Horațiu Moldovan, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), spune că România trebuie să găsească un mecanism prin care sistemul să poată susține accesul la tratamente atât în prezent, cât și pe termen lung.
Potrivit președintelui CNAS, România a alocat în ultimii 3–4 ani, de la un an la altul, aproximativ 5 miliarde de lei suplimentar pentru medicamente.
În același timp, această creștere a cheltuielilor a adus în tratament aproximativ 15.000–20.000 de pacienți noi anual.
"Această disproporție între creșterea finanțării și creșterea accesului pacienților la tratament este profund nesustenabilă și reprezintă o anomalie în raport cu ceea ce se întâmplă la nivel european", explică conf. Horațiu Moldovan, președintele CNAS, pe pagina sa de Facebook.
Problema nu înseamnă că pacienții vor rămâne fără medicamente sau că medicamentele compensate vor dispărea. Mesajul CNAS este, mai degrabă, că actualul mecanism de finanțare trebuie regândit înainte ca presiunea asupra bugetului să devină și mai mare.
Cheltuielile pentru medicamente compensate și gratuite suportate prin sistemul de asigurări de sănătate au crescut puternic în ultimul deceniu.
"În ultimii 11 ani, cheltuielile pentru medicamente compensate și gratuite suportate prin sistemul de asigurări de sănătate au crescut de la puțin peste 8 miliarde de lei la un nivel care în 2026 poate depăși 30 de miliarde de lei", mai explică conf. Horațiu Moldovan.
Potrivit președintelui CNAS, în ultimii ani ritmul de creștere a ajuns la peste 20% anual, în timp ce media europeană este de aproximativ 4–5%.
Pentru sistemul public, această diferență ridică o întrebare importantă: cum poate România să păstreze accesul la tratamente și să introducă terapii noi fără ca bugetul să ajungă sub o presiune pe care nu o mai poate susține?
Unul dintre mesajele importante transmise de conf. Horațiu Moldovan este că discuția nu trebuie redusă la o alegere între medicamente generice și medicamente inovative.
"Medicamentele generice și medicamentele inovative nu sunt adversare. Pacienții români au nevoie de ambele", mai explică președintele CNAS.
Genericele au un rol major în sistemul de sănătate. Ele oferă tratamente pentru un număr foarte mare de pacienți, la costuri mai mici decât medicamentele inovative care au avut inițial exclusivitate pe piață.
"Medicamentele generice reprezintă o componentă esențială a sistemului și asigură astăzi tratamentul pentru peste 10 milioane de pacienți. Ele permit tratarea unui număr foarte mare de oameni la costuri sustenabile", explică conf. Horațiu Moldovan.
Pentru pacient, acest lucru înseamnă că medicamentele generice pot permite sistemului să trateze un număr mare de persoane cu resursele disponibile.
Medicamentele inovative au un alt rol. Ele aduc terapii noi pentru boli în care opțiunile existente sunt limitate sau nu există.
"Medicamentele inovative aduc terapii noi acolo unde medicina avea opțiuni limitate sau inexistente, pot schimba evoluția unor boli grave și pot salva vieți. Rolul nostru este să găsim echilibrul corect între cele două", subliniază președintele CNAS.
Pentru pacient, termenii precum "pricing" și "rambursare" pot părea tehnici. În realitate, ei influențează direct ce medicamente intră în sistem, la ce preț și în ce condiții sunt plătite din fondurile asigurărilor de sănătate.
O reformă a acestor mecanisme ar trebui să urmărească un obiectiv simplu: banii disponibili să permită accesul cât mai multor pacienți la tratamente eficiente, inclusiv la terapii noi.
"Avem nevoie de prețuri corecte, rambursare corectă și predictibilitate pentru pacienți, stat și industrie", transmite președintele CNAS.
Președintele CNAS avertizează că, fără schimbări, presiunea financiară ar putea crește.
"Dacă în următoarele luni nu intervenim asupra mecanismelor prin care sunt stabilite prețurile și rambursarea medicamentelor în România, riscăm să ajungem în situația în care sistemul de asigurări sociale de sănătate să nu mai poată susține necesarul de medicamente pentru pacienți", explică conf. Horațiu Moldovan.
Mesajul transmis de CNAS vorbește despre riscul pe termen mediu, nu despre o măsură prin care pacienții ar pierde acum accesul la tratamentele compensate sau gratuite.
Potrivit lui Horațiu Moldovan, problema trebuie rezolvată înainte ca presiunea financiară să ajungă într-un punct critic.
"Dacă reformele necesare sunt blocate astăzi, peste câteva luni putem ajunge în situația în care presiunea financiară să limiteze nu doar accesul unor pacienți noi la tratament, ci să pună sub presiune inclusiv continuitatea terapiilor existente", mai atrage atenția președintele CNAS.
Așadar, mesajul pentru pacienți este că discuția actuală vizează sustenabilitatea sistemului, nu anunțarea unei eliminări generale a medicamentelor compensate sau gratuite.
CNAS propune un dialog între principalii actori implicați în politica medicamentului.
Conf. Horațiu Moldovan anunță discuții atât cu reprezentanții ARPIM, cât și cu APMGR și PRIMER, astfel încât producătorii de medicamente inovative și cei de medicamente generice să participe la dialog.
Scopul declarat este găsirea unui mecanism care să ofere acces la tratamente, dar care să țină cont și de resursele financiare disponibile.
Pe de o parte, pacienții au nevoie de medicamente accesibile, eficiente și disponibile atunci când au nevoie de ele. Pe de altă parte, fondurile publice sunt limitate, iar costurile tratamentelor cresc.
"Nu putem promite tuturor orice, indiferent de cost. Dar nici nu putem accepta ca pacienții să rămână fără tratamente eficiente", mai subliniază președintele CNAS.
Tocmai aici se află miza reformei: cum poate România să folosească banii disponibili astfel încât să ofere acces la tratament unui număr cât mai mare de pacienți și să păstreze accesul la terapiile moderne.
În locul unei dispute între categorii de medicamente sau între diferite tabere, președintele CNAS spune că România are nevoie de o discuție bazată pe date, expertiză și sustenabilitate.
"Nu vreau o Românie în care alegem între medicamente generice și medicamente inovative.
Vreau o Românie în care pacientul primește medicamentul potrivit, atunci când are nevoie de el, la un preț corect pentru sistem.
Politica medicamentului este o problemă strategică pentru România și o componentă esențială a securității sanitare naționale", a concluzionat conf. Horațiu Moldovan.
