În multe țări sărace sau în curs de dezvoltare, problema nu este neapărat lipsa medicamentelor, ci faptul că acestea nu ajung la timp pe rafturile clinicilor și spitalelor.
Chiar dacă produsele există și sunt fabricate, pacienții pot rămâne fără tratament din cauza unor blocaje aparent banale: drumuri impracticabile, livrări întârziate, depozitare greșită sau gestionarea defectuoasă a stocurilor.
Un nou studiu realizat de Universitatea din Texas la San Antonio vine însă cu o soluție surprinzător de simplă: instruirea personalului medical de pe teren în gestionarea de bază a stocurilor.
Cercetarea, coordonată de Amir Karimi, conferențiar în operațiuni și analiză la Facultatea de Afaceri „Carlos Alvarez”, arată că un astfel de program poate reduce cu aproximativ 30% perioadele în care materialele medicale lipsesc complet din unități.
„Avem tehnologia necesară pentru a fabrica aceste produse, dar atunci când lanțurile de aprovizionare se întrerup, consecințele sunt la fel de devastatoare ca și cum nu am putea produce deloc aceste medicamente”, a explicat Karimi.
În multe state cu venituri mici și medii, personalul medical din prima linie are o responsabilitate dublă. Pe lângă îngrijirea pacienților, asistentele și moașele trebuie să țină evidența produselor medicale și să gestioneze stocurile.
Problema este că majoritatea nu sunt pregătite pentru această activitate logistică. În practică, gestionarea stocurilor devine o sarcină secundară, făcută rapid și fără instruire specializată.
Situația este complicată și de infrastructura precară. În Indonezia, țara analizată în studiu, aproximativ 17.000 de unități medicale trebuie reaprovizionate o dată la două luni. Pe traseu pot apărea zeci de probleme: întârzieri la import, camioane defecte, drumuri blocate de inundații sau erori administrative.
Consecințele sunt dramatice. Potrivit cercetătorilor, peste 95% dintre decesele materne și neonatale la nivel mondial se produc în țările cu venituri mici și medii.
Echipa lui Karimi a analizat proiectul MyChoice, un program național implementat în Indonezia pentru a asigura disponibilitatea contraceptivelor în farmacii și clinici.
Studiul a comparat două tipuri de instruire:
Rezultatele au fost surprinzătoare. Formarea la locul de muncă a redus lipsa stocurilor cu până la 43%, având un impact mult mai mare decât instruirea în sala de curs.
Potrivit cercetătorului, explicația ține de modul în care oamenii învață și aplică informațiile în practică.
„Dacă instruirea se desfășoară în același mediu în care se desfășoară activitatea, aceasta devine mai bine integrată. Este vorba de învățare experiențială, mai degrabă decât de o abordare teoretică”, a spus Karimi.
Un alt aspect important este costul extrem de redus al programului. Instruirea la fața locului a costat doar 9,72 dolari pentru fiecare unitate medicală.
Economiile apar deoarece formatorii pot vizita mai multe clinici într-o singură deplasare, fără cheltuieli suplimentare pentru săli de curs, materiale sau transportul participanților.
Analiza realizată de cercetători arată că, pentru fiecare 100.000 de femei aflate la vârsta fertilă, programul poate preveni peste 800 de sarcini nedorite și poate salva mai mult de patru vieți. ale mamelor sau nou-născuților.
Deși studiul s-a concentrat pe contraceptive, cercetătorii cred că modelul poate fi folosit pentru multe alte tipuri de tratamente și materiale medicale esențiale.
Karimi a început deja proiecte similare în Senegal și analizează posibilitatea dezvoltării unor programe de instruire la distanță. Una dintre ideile aflate în discuție este o aplicație mobilă care să ofere instruire rapidă și ieftină personalului medical din zone izolate.
„Scopul meu final este să descopăr informații utile pe care organizațiile de sănătate publică și guvernele le pot folosi pentru a aborda inegalitățile la nivel global”, a declarat cercetătorul, conform Medical Xpress.
Studiul scoate în evidență o realitate adesea ignorată: salvarea de vieți nu depinde doar de descoperirea unor medicamente noi, ci și de capacitatea sistemelor medicale de a le pune la dispoziția pacienților la momentul potrivit.
Uneori, diferența dintre viață și moarte poate fi făcută de o instruire simplă, de câteva ore, care ajută personalul medical să știe exact când și cum trebuie reaprovizionate rafturile unei clinici.