Reclamele afișate lângă recomandările medicale generate de inteligența artificială ar putea influența subtil deciziile medicilor.
Platformele de inteligență artificială le pot oferi medicilor răspunsuri rapide, diagnostice diferențiale și recomandări bazate pe studii și ghiduri clinice. Unele servicii sunt gratuite deoarece se finanțează prin publicitate, iar acest model ridică o întrebare delicată: poate reclama afișată lângă răspuns să influențeze alegerea tratamentului?
Specialiștii avertizează că o reclamă adaptată exact bolii despre care medicul caută informații poate deveni mai persuasivă decât promovarea farmaceutică tradițională.
OpenEvidence este un instrument de asistență pentru deciziile clinice. Medicul poate introduce o întrebare în limbaj obișnuit, iar sistemul generează un răspuns pe baza literaturii științifice, studiilor publicate și ghidurilor.
Platforma a dezvoltat parteneriate de conținut cu publicații precum JAMA și The New England Journal of Medicine și susține că este utilizată de peste 40% dintre medicii americani.
Spre deosebire de alte servicii profesionale bazate pe abonament, OpenEvidence oferă acces gratuit și obține venituri din publicitate.
O reclamă dintr-o revistă medicală este aceeași pentru toți cititorii. Într-un instrument bazat pe AI, publicitatea poate fi selectată în funcție de întrebarea pusă în acel moment.
Dacă un medic caută tratamente pentru hipertensiunea pulmonară, lângă răspuns poate apărea o reclamă pentru un medicament destinat acestei afecțiuni. Mesajul comercial ajunge astfel exact în momentul luării unei decizii clinice.
OpenEvidence afirmă că sistemul care generează răspunsurile este separat de cel care selectează reclamele. Chiar dacă informația medicală nu este modificată, apropierea vizuală dintre răspuns și promovare poate influența percepția utilizatorului.
Riscul este analizat într-un punct de vedere publicat în JAMA, care solicită reguli etice clare pentru publicitatea integrată în instrumentele AI de decizie clinică.
Scopul publicității este promovarea unui produs, nu prezentarea echilibrată a tuturor opțiunilor.
Medicamentele intens promovate sunt frecvent produse mai noi, mai scumpe și încă protejate prin brevet. Acestea nu corespund întotdeauna tratamentelor recomandate ca primă opțiune în ghidurile medicale.
Publicitatea poate lăsa în plan secund alternativele mai ieftine și intervențiile fără medicamente, precum modificarea alimentației, mișcarea, renunțarea la fumat sau reducerea consumului de alcool.
Studiile asupra promovării farmaceutice au avut rezultate diferite, dar expunerea la reclame a fost asociată mai des cu creșterea numărului de prescripții și a costurilor decât cu îmbunătățirea rezultatelor medicale.
Eliminarea completă a publicității ar putea face ca platformele să introducă abonamente. Spitalele mici și medicii care nu își permit serviciile profesionale costisitoare ar pierde astfel accesul la un instrument potențial util.
Autorii nu cer neapărat interzicerea reclamelor, ci separarea strictă a publicității de sistemul care formulează răspunsul. Mesajele comerciale trebuie marcate clar și nu ar trebui selectate pe baza întrebării clinice precise introduse de medic.
Dezvoltatorii trebuie să explice ce informații folosesc pentru direcționarea reclamelor și dacă istoricul căutărilor sau tiparele de prescriere sunt analizate.
Riscurile ar putea crește odată cu integrarea instrumentelor AI în dosarele electronice de sănătate.
Fără garanții ferme, reclamele ar putea fi personalizate nu doar după întrebarea medicului, ci și după diagnosticul, analizele sau tratamentele pacientului. O asemenea utilizare ar ridica probleme privind confidențialitatea datelor și influențarea deciziilor medicale.
Încrederea în sistemele AI nu depinde doar de acuratețea răspunsurilor. Medicii trebuie să știe că recomandările nu sunt influențate comercial și că informațiile pacienților nu sunt folosite pentru selectarea reclamelor.