O tragedie în care trei membri ai unei familii și-au pierdut viața în mare readuce în atenție un pericol pe care mulți îl ignoră în zilele caniculare: apa deschisă poate deveni extrem de periculoasă în doar câteva secunde.
Nu intra în apă doar pentru că știi să înoți: curenții, valurile și apa rece pot pune în dificultate chiar și un înotător experimentat.
Dacă ești prins de un curent de retragere, nu lupta direct cu el: plutește pe spate, controlează-ți respirația și cere ajutor.
Dacă vezi o persoană în pericol, nu intra după ea: sună la 112 și oferă-i, de la distanță, un obiect plutitor.
Copiii trebuie supravegheați permanent: câteva secunde de neatenție pot fi suficiente pentru ca o situație aparent banală să devină o urgență.
Tragedia de pe plaja din Shoreham, în care trei membri ai aceleiași familii au murit după ce au intrat în mare, a stârnit noi avertismente privind siguranța în apele deschise. Potrivit informațiilor relatate despre incident, familia înota în condiții de mare agitată, iar martorii au spus că o fetiță s-ar fi prins într-o plasă de pescuit.
Un bărbat, o femeie și o adolescentă au murit, în timp ce o altă fetiță a fost transportată în stare critică, conform Daily Mail.
Cazul arată cât de repede se poate transforma o ieșire la plajă într-o situație dramatică. Iar experții avertizează că pericolele nu vin doar din înec: curenții, obiectele gonflabile, apa rece și chiar încercarea de a salva o altă persoană pot pune vieți în pericol.
Temperaturile foarte ridicate din Marea Britanie au fost asociate în această vară cu o creștere a numărului de incidente în ape deschise. Organizațiile de siguranță și serviciile de salvare au raportat cel puțin 35 de decese asociate apei începând din luna mai, victimele fiind în special copii și adolescenți care au intrat în râuri, lacuri sau în apele de coastă pentru a se răcori.
Unul dintre factorii invocați de medicul generalist Ellie Cannon este și faptul că unii copii nu au avut ocazia să învețe să înoate corespunzător. Pandemia de COVID-19 a întrerupt numeroase lecții de înot, în timp ce excursiile școlare la piscine au fost reduse, iar unele bazine locale s-au închis pe fondul problemelor financiare.
Însă chiar și un bun înotător trebuie să țină cont de faptul că a ști să înoți într-o piscină nu înseamnă automat că ești pregătit pentru mare, râu sau lac.
Una dintre cele mai simple măsuri de protecție este și una dintre cele mai importante: atunci când este posibil, mergeți la o plajă unde există salvamari.
Salvamarii RNLI patrulează pe mai mult de 240 de plaje de-a lungul coastelor Regatului Unit și ale Insulelor Canalului. Ei sunt instruiți să recunoască rapid situațiile periculoase și cunosc particularitățile apelor locale, mareele și riscurile asociate condițiilor meteorologice.
La plajă, acordați atenție steagurilor roșii și galbene, care indică zonele supravegheate de salvamari.
Regula este simplă: dacă există o zonă supravegheată, aceasta este alegerea mai sigură.
Un alt sfat important este să rămâi în zona în care poți controla situația.
Nu intra în apă mai adâncă decât nivelul la care te simți în siguranță și nu te aventura în larg dacă nu ești sigur că poți să plutești, să îți controlezi respirația și să revii către un loc sigur.
Motivul? În mare pot apărea curenți de retragere, cunoscuți și sub denumirea de curenți rip. Aceștia sunt curenți înguști și rapizi care se deplasează dinspre țărm spre larg.
Pot fi suficient de puternici încât să pună în dificultate chiar și înotători experimentați.
Uneori, curentul poate fi identificat printr-o zonă de apă aparent mai calmă sau mai închisă la culoare, mai adâncă, care se deplasează spre larg și este mărginită de zone în care valurile se sparg. Alte indicii pot fi spuma, algele sau apa cu aspect nisipos care se îndepărtează constant de țărm.
Culoarea hainelor poate părea un detaliu neimportant la plajă, dar poate conta în cazul unei urgențe.
Hainele și echipamentele în culori foarte vii, fluorescente sau neon sunt mai ușor de observat pe suprafața apei decât cele albastre, gri sau închise la culoare.
Același principiu este valabil și pentru bonetele de înot în culori puternice.
Într-o situație în care o persoană este greu de localizat în apă, vizibilitatea poate deveni esențială pentru salvamari și echipele de intervenție.
Colacii, bărcuțele și alte obiecte gonflabile sunt asociate cu distracția de vară, dar nu sunt neapărat echipamente de siguranță.
Vântul dinspre uscat spre mare poate împinge rapid obiectele gonflabile către larg. O persoană care încearcă să recupereze un astfel de obiect se poate trezi, la rândul ei, într-o zonă periculoasă.
De aceea, obiectele gonflabile trebuie ținute aproape de țărm și sub supraveghere și nu trebuie tratate ca înlocuitor pentru un dispozitiv de salvare adecvat.
În apropierea apei, „îl supraveghează cineva” nu este suficient.
Dacă mai mulți adulți sunt pe plajă, este mai sigur să fie desemnat clar un adult responsabil de supravegherea copiilor. Astfel, se evită situația în care fiecare presupune că „se uită celălalt”.
Copiii trebuie să știe și ce să facă dacă se separă de familie: un punct de întâlnire stabilit dinainte și regula de a cere imediat ajutorul unui salvamar pot fi extrem de utile.
Important: colacul de înot, aripioarele sau alte accesorii nu înlocuiesc supravegherea unui adult.
Unul dintre cele mai puțin cunoscute pericole ale apelor deschise este șocul provocat de apa rece.
Atunci când corpul intră brusc în apă rece, poate apărea o reacție fiziologică involuntară: respirația se poate accelera, apare senzația de panică, iar persoana își poate pierde rapid controlul asupra mișcărilor.
Apa cu temperatura sub aproximativ 15 grade Celsius poate declanșa un astfel de răspuns, iar riscul nu îi privește doar pe cei care nu știu să înoate.
Chiar și într-o zi foarte caldă, marea, râurile și lacurile pot rămâne reci.
Semnele că organismul începe să fie afectat includ frisoane, slăbiciune, dezorientare, dificultăți de respirație sau înghițirea apei.
În acest caz, recomandarea este să ieși din apă cât mai repede și să te încălzești: haine uscate și o băutură caldă pot ajuta la revenirea temperaturii corporale.
Instinctul de a salva o persoană aflată în pericol este firesc. Dar, în apă deschisă, poate transforma rapid un singur om aflat în dificultate în două victime.
Experții recomandă să nu intri în apă pentru a salva o altă persoană dacă nu ești pregătit și echipat pentru intervenție.
Ține minte regula: „Telefonează, plutește, aruncă.”
Sună la 112 și solicită ajutor, inclusiv intervenția serviciilor specializate. Dacă persoana este conștientă, încurajeaz-o să plutească și aruncă-i, de la distanță, un obiect care plutește și de care se poate agăța.
Ideea este să ajuți fără să devii tu următoarea victimă.
Unul dintre cele mai importante lucruri de reținut este că, dacă un curent de retragere te trage spre larg, lupta disperată împotriva lui poate consuma rapid energia.
În primul rând, încearcă să plutești pe spate și să îți controlezi respirația. Ridică fața deasupra apei și cere ajutor.
După ce îți recapeți controlul, încearcă să ieși din curent înotând paralel cu țărmul, nu direct împotriva curentului. Dacă nu poți, continuă să plutești și semnalizează pentru ajutor.
Plutirea nu înseamnă că pericolul a trecut, ci că îți poate oferi timp prețios pentru a-ți recăpăta controlul asupra respirației și pentru a primi ajutor.
Marea, râurile și lacurile pot părea liniștite la suprafață, dar condițiile se pot schimba rapid. Un curent, o zonă mai adâncă, apa rece sau un obiect aflat sub apă pot transforma o situație aparent banală într-o urgență.
Tragedia de la Shoreham este un nou avertisment că, în apă deschisă, siguranța începe înainte de a intra în apă.
Alege o zonă supravegheată, respectă indicațiile salvamarilor, ține copiii aproape, nu te baza pe obiectele gonflabile și, dacă cineva este în dificultate, ajută-l fără să te expui la rândul tău.
Iar dacă ajungi tu în pericol, amintește-ți poate cea mai importantă regulă: nu te lupta cu apa. Plutește, controlează-ți respirația și cere ajutor.