Sistemul medical, la un pas de colaps

Sistemul de sănătate din România se confruntă cu o situație paradoxală. În timp ce noile generații de medici manifestă un interes crescut pentru management sanitar și prevenție, barierele structurale și lipsa posturilor scot la iveală un deficit alarmant.

Conform datelor furnizate de Colegiul Medicilor din România (CMR), în prezent figurează doar 213 medici specialiști și primari de sănătate publică și management (SPM) cu aviz de liberă practică.

Studiu major despre traseul profesional al medicilor SPM

Rezultatele studiului "Traseul în carieră al Medicilor de Sănătate Publică și Management din România - de la Rezidențiat la Angajare" oferă o imagine clară asupra viitorului acestui sector. Cercetarea a fost realizată în perioada septembrie-decembrie 2025, pe un eșantion de 184 de medici, cifră care reprezintă aproximativ jumătate din totalul profesioniștilor activi în această specialitate.

Studiul este rezultatul unei colaborări extinse între Disciplina de Sănătate Publică a UMF "Carol Davila", ARSPMS și facultățile de medicină din marile centre universitare (Timișoara, Cluj, Iași, Târgu Mureș și altele), cu suportul direct al CMR.

Barierele care blochează accesul tinerilor medici în sistem

Deși pregătirea profesională este apreciată de 97,6% dintre rezidenți, drumul de la examenul de specialitate la un post stabil este plin de obstacole. Studiul identifică trei probleme majore care sabotează sănătatea publică din România:

• Lipsa locurilor de muncă: 43% dintre respondenți indică absența posturilor scoase la concurs drept principala barieră.
• Incertitudinea profesională: Pozițiile specifice pentru experții SPM sunt puține sau neclare în organigramele oficiale.
• Factorul politic și birocrația: Procesul tehnic decizional suferă din cauza influențelor externe și a procedurilor administrative greoaie.

Accent pe prevenție și management

O schimbare importantă de paradigmă se observă în rândul celor aproximativ 270 de medici rezidenți aflați în pregătire. Aceștia nu mai văd sănătatea publică drept o variantă de rezervă, ci o alegere conștientă pentru o carieră non-clinică.

Interesele principale ale tinerilor medici vizează:

• Promovarea sănătății (53%)
• Prevenția bolilor (46%)
• Managementul sanitar (36%), arată Colegiul Medicilor din România.

Acești profesioniști aspiră la roluri strategice, de la experți tehnici și manageri de spitale, până la consultanți în politici publice de sănătate.

Peste 50% dintre rezidenți iau în calcul plecarea

Datele privind retenția medicilor în țară sunt îngrijorătoare. Doar 31% dintre rezidenți afirmă cu certitudine că vor să rămână în România. Restul de peste două treimi se împart astfel:

• 16,5% au deja intenția clară de a părăsi țara.
• 53,6% consideră plecarea o opțiune validă, în funcție de oportunitățile care apar în străinătate.