Rezistența antimicrobiană devine o problemă tot mai gravă în România, cu o creștere de 180% a tulpinilor de Klebsiella pneumoniae rezistente. Experții atrag atenția asupra consumului necontrolat de antibiotice și a dificultăților în implementarea strategiilor de sănătate publică.
Rezistența antimicrobiană reprezintă una dintre principalele provocări de sănătate publică la nivel mondial, iar România nu face excepție. Dr. Amalia Luca, medic primar epidemiologie în cadrul Centrului Național pentru Supravegherea și Controlul Bolilor Transmisibile din cadrul INSP, a explicat la conferința ”HEALTH FORUM: Managementul responsabil al antibioticelor în sezonul virozelor: riscuri și soluții” că problema majoră nu este doar identificarea soluțiilor, ci implementarea lor.
"Rezistența antimicrobiană este o problemă importantă de sănătate publică la nivel mondial. Rolul nostru, al Institutului Național de Sănătate Publică este foarte important pe mai multe paliere și facem permanent demersuri pentru acoperirea acestor etape. Problema este la implementarea strategiilor.
Putem să avem politici foarte bune, să identificăm lipsurile și locurile unde putem să facem îmbunătățiri, dar dacă la implementare nu putem să colaborăm cu partenerii noștri, atunci este mult mai greu să atingem țintele", a explicat dr. Amalia Luca, Medic primar epidemiologie din cadrul Centrului Național pentru Supravegherea și Controlul Bolilor Transmisibile, INSP, în cadrul conferinței ”HEALTH FORUM: Managementul responsabil al antibioticelor în sezonul virozelor: riscuri și soluții”.
"Se obțin mai greu informații despre rezistența antimicrobiană la animale sau despre consumul de antibiotice în sectorul veterinar. Este complicat sau dificil de coagulat toți partenerii în rezolvarea acestui domeniu. Rezistența microbiană afectează întreaga societate și soluțiile sunt multe, însă nu se poate rezolva pe moment.
Este o acțiune concentrată, consistentă, de lungă durată. Țintele propuse la nivel european pentru 2030, la consumul de antibiotice ca un procent de 65% să fie din categoria 1 de antibiotice.
Din păcate, noi am scăzut acest procent la 49% în 2024. O scădere importantă. Preferăm să administrăm antibiotice de ultimă generație în afecțiuni simple, în loc să recurgem la antibioticele de primă linie.
Din păcate, se vede acest lucru și în rapoartele de rezistență antimicrobiană și vedem o creștere cu 180% a tulpinilor de Klebsiella pneumoniae rezistente în România, ceea ce ne plasează printre primele locuri în UE.
Rezistența microbiană și infecțiile asociate rezistenței medicale sunt în strânsă corelare", a explicat dr. Amalia Luca, Medic primar epidemiologie din cadrul Centrului Național pentru Supravegherea și Controlul Bolilor Transmisibile, INSP, în cadrul conferinței ”HEALTH FORUM: Managementul responsabil al antibioticelor în sezonul virozelor: riscuri și soluții”.
"În ceea ce privește consumul de antibiotice la nivel Ambulator, în urma actelor normative elaborate anul trecut, s-a observat o scădere consistentă, de 20%, dar asta nu pentru că populația a înțeles de ce nu mai are acces la antibiotice, ci faptul că este o măsură restrictivă, împiedică populația să aibă acces la aceste antibiotice", a explicat dr. Amalia Luca, Medic primar epidemiologie din cadrul Centrului Național pentru Supravegherea și Controlul Bolilor Transmisibile, INSP, în cadrul conferinței ”HEALTH FORUM: Managementul responsabil al antibioticelor în sezonul virozelor: riscuri și soluții”.