Educația pentru sănătate ar putea deveni materie obligatorie din grădiniță până în clasa a XII-a. Președintele CNAS explică cine ar trebui să o predea și ce beneficii ar aduce.
Educația pentru sănătate ar trebui să devină materie obligatorie în școli, de la grădiniță până la clasa a XII-a, consideră președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horațiu-Remus Moldovan. Acesta susține o programă amplă, adaptată vârstei copiilor și predată de profesioniști din domeniul medical.
Declarația a fost făcută marți, la evenimentul HEALTH FORUM: "Vaccinarea pe tot parcursul vieții, o viață fără boli prevenibile prin vaccinare", organizat de DC News Media Group.
Horațiu-Remus Moldovan: "Nu în clasa a V-a, nu în clasa a XII-a"
Președintele CNAS consideră că educația pentru sănătate nu ar trebui limitată la anumite clase sau la teme punctuale. În opinia sa, materia ar trebui să facă parte din programa școlară pe tot parcursul formării copilului.
"Educaţia pentru sănătate este importantă şi eu, ca preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, susţin şi am susţinut în toate demersurile mele publice introducerea "Educaţiei pentru sănătate" ca materie obligatorie în şcoli, dar nu în clasa a V-a, nu în clasa a XII-a, nu ţintit pe anumite probleme, ci o curriculă serioasă, solidă, care să te predea de la grădiniţă şi până în clasa a XII-a de liceu", a explicat conf. univ. dr. Horațiu Moldovan, președintele CNAS, în cadrul dezbaterii HEALTH FORUM: Vaccinarea pe tot parcursul vieții, o viață fără boli prevenibile prin vaccinare, organizată de DC Media Group.
Moldovan a subliniat că disciplina ar trebui să fie obligatorie, iar predarea ei să revină unor persoane cu pregătire medicală.
"Nu opţional, ci obligatorie şi nu predată de diriginte, profesor de sport, de matematică, ci predată de profesionişti. Avem aici exemple din alte ţări, cum ar fi ţările nordice, unde personalul medical este implicat în această activitate", a declarat președintele CNAS.
Medici și asistenți medicali, implicați în educația pentru sănătate
Horațiu-Remus Moldovan a indicat și o posibilă soluție pentru resursa umană necesară unei astfel de discipline. Potrivit acestuia, medicii tineri și asistenții medicali ar putea avea un rol în funcție de pregătirea lor și de vârsta elevilor.
"Avem nu doar medicina şcolară, avem mii, zeci de mii de medici tineri care termină Facultatea de Medicină, au o diplomă de medic. Avem, la fel, zeci de mii de asistenţi medicali, care termină o postliceală sau o Facultate de Asistenţă Medicală Generală şi care cu siguranţă ar putea să predea Educaţia pentru sănătate fiecare în funcţie de pregătirea lui la diferite grupe de vârstă", a spus Moldovan.
Vaccinarea și prevenția, printre beneficiile indicate de președintele CNAS
Președintele CNAS consideră că o educație pentru sănătate introdusă de la vârste mici ar putea avea efecte pe termen lung asupra prevenției. Printre rezultatele pe care le-a menționat se află creșterea ratei de vaccinare, prevenirea unor boli și reducerea cheltuielilor pentru tratamentul acestora.
"Ori lucrul acesta dacă începem să-l facem şi dacă devine o prioritate naţională, o să avem în România şi rată de vaccinare, o să avem şi creşterea speranţei de viaţă, o să avem mai puţin cazuri de boli care pot să fie prevenite şi o să avem mai puţine cheltuieli cu tratamentul în sistemul de asigurări sociale de sănătate pe termen lung", a explicat Horațiu-Remus Moldovan.
Investiția în prevenție ar putea elibera resurse pentru tratamente moderne
În perspectiva prezentată de președintele CNAS, reducerea poverii bolilor prevenibile ar putea permite sistemului de sănătate să aloce mai multe resurse pentru investigații și terapii moderne.
"Ceea ce înseamnă că ne vom permite pe de altă parte să extindem şi să diversificăm pachetele medicale de investigaţii şi terapii moderne acolo unde putem să facem loc în următorii 10-15-20 de ani în sensul de spaţiu bugetar dacă rezolvăm aceste probleme investind în prevenţie", a mai spus președintele CNAS.