Corpul uman funcționează cel mai bine atunci când temperatura internă este menținută în jurul valorii de 37°C. Acest echilibru este controlat de hipotalamus, o zonă din creier care acționează ca un adevărat termostat biologic.
Dacă temperatura internă crește prea mult, enzimele și reacțiile chimice care susțin viața pot fi afectate. De aceea, organismul face eforturi permanente pentru a evita supraîncălzirea, conform Medical Xpress.
În zilele toride, corpul activează mai multe mecanisme de apărare:
Iar digestia este unul dintre procesele care consumă energie.
După ce mâncăm, organismul direcționează o parte importantă din fluxul sanguin către intestin. Acolo au loc digestia, absorbția și transportul nutrienților.
Dar când afară sunt temperaturi extreme, corpul are o altă misiune: să elimine căldura.
Sângele cald este trimis către piele, unde căldura poate fi eliberată în mediul exterior. În același timp, circulația către alte zone, inclusiv intestinul, poate fi redusă.
Pe scurt: organismul trebuie să aleagă între două obiective: „Diger o masă copioasă” sau „mă răcoresc și îmi protejez temperatura internă”.
În zilele de caniculă, a doua variantă câștigă.
Digestia nu înseamnă doar descompunerea alimentelor. Absorbția, transportul și depozitarea nutrienților necesită energie și produc căldură metabolică.
Iar exact această căldură suplimentară este ceea ce organismul încearcă să evite când temperaturile cresc.
De aceea, în perioadele foarte calde, multe persoane preferă instinctiv:
Corpul „știe” că acestea necesită mai puțin efort digestiv.
Pofta de mâncare este rezultatul unui echilibru fin între hormonii care transmit creierului că avem nevoie de hrană și cei care spun că suntem sătui.
Un rol important îl au:
Unele cercetări sugerează că temperaturile ridicate pot reduce grelina și pot crește semnalele de sațietate. Totuși, efectele hormonale nu explică singure lipsa poftei de mâncare.
Căldura influențează întregul sistem: creierul, circulația, digestia și nivelul de hidratare.
Un alt motiv pentru care vara uităm să mâncăm este că senzația de sete și cea de foame sunt strâns legate. Ambele sunt coordonate de hipotalamus.
Când transpirăm, pierdem apă și electroliți. Organismul reacționează imediat și transmite semnalul: „Am nevoie de lichide!”
Astfel, setea poate deveni prioritară, iar senzația de foame trece în plan secund.
Problema apare când bem cantități foarte mari de lichide dintr-o dată. Stomacul se poate simți plin, apare balonarea, iar dorința de a mânca scade și mai mult.
Temperaturile ridicate pot afecta și viteza cu care stomacul se golește.
Mâncarea rămâne mai mult timp în stomac, iar intestinul transmite creierului semnale că organismul este încă „sătul”.
De aici apare senzația familiară din zilele fierbinți: „Nu mi-e foame, parcă sunt plin.”
Nu este doar lipsa poftei, ci un întreg mecanism prin care corpul își adaptează funcționarea la mediu.
Chiar dacă apetitul scade, organismul are în continuare nevoie de nutrienți.
Specialiștii recomandă mese mai mici și mai dese, cu alimente ușor de consumat și bogate în apă și minerale.
Alegeri bune în zilele fierbinți:
Proteinele rămân importante, chiar dacă organismul pare să le respingă vara. O soluție este împărțirea lor în porții mici pe parcursul zilei.
Pentru ca organismul să iasă din „modul de apărare termică”, ajută:
Când temperatura corpului scade, digestia devine mai ușor de tolerat, iar apetitul poate reveni.
Lipsa poftei de mâncare vara este rezultatul unei lupte interne între două nevoi: alimentarea organismului și protejarea lui de căldură.
În zilele toride, corpul nu „uită” că are nevoie de hrană. Doar schimbă ordinea priorităților: mai întâi încearcă să rămână rece, apoi să digere.