Ce se întâmplă cu analizele, rezultatele și informațiile despre pacient în spital? Cum se face recoltarea, ce înseamnă când rezultatele indică valori critice și cum funcționează întregul proces medical.
Siguranța pacientului nu înseamnă doar un medic bun, aparatură modernă sau un tratament corect. Într-un spital, siguranța se construiește printr-un întreg sistem: de la recoltarea unei probe și transportul acesteia la laborator până la comunicarea unui rezultat critic, schimbul de informații între medici și asistente și discuția cu pacientul.
Dr. Adina Geană, director calitate și siguranța pacientului la Spitalul Clinic SANADOR, a explicat, în exclusivitate la DC Medical și DC News, de ce fiecare etapă poate conta pentru siguranța pacientului și de ce un spital sigur are nevoie de continuitate, protocoale și comunicare.
Siguranța începe de la recoltarea analizelor
Traseul unei probe de laborator poate părea un detaliu tehnic pentru pacient. În realitate, acesta face parte din siguranța actului medical.
"Dacă mergem mai departe și mergem către laborator, aici deja intrăm în ceea ce se cheamă o altă zonă în care trebuie să asiguri siguranța pacientului, în care trebuie să înțelegi că aceste condiții contribuie la siguranța pacientului.
Vorbim de cum gândești traseele pacientului, pentru că acolo vorbim, pe de o parte, de siguranța actului, însemnând recoltarea, de siguranța prelucrărilor, siguranța de laborator, propriu-zis, în care se pune problema cum sunt prelucrate probele respective, în cât timp sunt prelucrate probele respective.
Pentru că, dacă tu recoltezi și nu îndeplinești toate condițiile pentru ca acele probe să poată fi transportate la laborator în condiții de siguranță, în timp util și după aceea prelucrate cum trebuie, sigur că nu poți să răspunzi unor astfel de exigențe", a explicat dr. Adina Geană, director calitate și siguranța pacientului la Spitalul Clinic SANADOR, în exclusivitate la DC Medical și DC News
Așadar, siguranța nu se oprește în momentul recoltării. Proba trebuie să ajungă în condiții corespunzătoare la laborator, să fie prelucrată corect și într-un timp care să permită medicului să ia decizia potrivită pentru pacient.
Ce se întâmplă când laboratorul identifică un rezultat critic
Există și situații în care o analiză indică o valoare critică. În astfel de cazuri, timpul poate deveni esențial, iar rezultatul nu poate rămâne doar în sistem până când medicul îl observă.
"Pe de altă parte, există acele, să zicem așa, situații neplăcute, dar care există, în care rezultatele de laborator pot să indice niște valori, noi spunem, critice.
Într-o astfel de situație există un întreg mecanism de comunicare, un întreg mecanism de transmitere în timp real. Adică, în momentul în care, practic, îmi iese un rezultat de acesta critic în laborator, imediat personalul din laborator, pentru că asta ar fi poate iarăși o idee pe care aș vrea să o reținem, nu poți să faci siguranța pacientului dacă nu ai un laborator care să însoțească pacientul și profesioniștii permanent, adică să nu ai continuitatea în serviciile paraclinice.
Indiferent de oră, la orice oră, din zi sau din noapte, laboratorul lucrează și atunci când obține niște rezultate critice, imediat anunță clinicianul, deci sună pe secție și spune.
Până să se vadă aceste rezultate în sistem, deja clinicianul este pus în temă și poate să ia niște măsuri, poate să intervină la pacientul cu astfel de rezultate critice", a mai explicat dr. Adina Geană.
"Nu înseamnă doar oameni excepționali sau neapărat dotări"
Siguranța pacientului nu poate depinde de un singur om sau de un singur echipament. Este nevoie de o construcție mai largă, care să funcționeze constant.
"Această construcție nu înseamnă doar oameni excepționali sau neapărat dotări, înseamnă o întreagă preocupare, o cultură a siguranței pe care trebuie să o ai și să o dezvolți. Această preocupare pentru siguranța pacientului, fiindcă ea face diferența într-o piață foarte, foarte intens concurențială, ea face diferența.
Pacientul capătă încredere. În momentul în care tu ai o construcție care, cum să spun, răspunde nevoilor lui, deci el vine într-un loc în care găsește tot ceea ce are nevoie, tot ceea ce profesioniștii au nevoie ca să poată să îl îngrijească, dar și el realizează, pacienții sunt din ce în ce mai exigenți, sunt din ce în ce mai informați.
Să nu uităm că există o serie întreagă de surse din astea unde pacienții, orice pacient, orice persoană se poate informa.
Și atunci el vine și găsește tot ceea ce are nevoie, capătă încredere. Și pacientul acela e un pacient câștigat? Un pacient câștigat", a explicat dr. Adina Geană, director calitate și siguranța pacientului la Spitalul Clinic SANADOR, în exclusivitate la DC Medical și DC News
Comunicarea dintre profesioniști poate face diferența
Comunicarea în spital are însă mai multe niveluri. Nu este vorba doar despre modul în care medicul discută cu pacientul. Există o rețea de comunicare între profesioniști, iar fiecare verigă are un rol în siguranța pacientului.
"Comunicarea este o noțiune și un domeniu foarte mult utilizat ca termen și, în general, toată lumea își dorește să vorbim despre comunicare în sănătate, comunicarea cu pacientul. Comunicarea în sănătate, din perspectiva siguranței pacientului, are niște repere foarte clare.
Nu este doar legată de elementele comportamentale ale comunicării, dar este legată de particularitățile comunicării în sănătate și sunt două planuri foarte importante.
Este comunicarea între profesioniști. Vă dădeam exemplul puțin mai devreme: ce înseamnă să ai un lanț de comunicare bine pus la punct în momentul în care îți iese un rezultat critic în laborator. Imediat clinicianul, medicul curant, află și este în măsură să intervină rapid.
Știți ce înseamnă rapid? Înseamnă că de la momentul recoltării până la momentul în care, dacă vorbim de analize de laborator, dar nu numai de laborator, și radiologia imagistică este în aceeași situație.
Deci, în momentul în care citește un rezultat și vede că acolo este ceva, imediat pune mâna pe telefon și spune", a explicat dr. Adina Geană, director calitate și siguranța pacientului la Spitalul Clinic SANADOR, în exclusivitate la DC Medical și DC News
Ce se întâmplă dacă rezultatul critic apare noaptea?
Siguranța pacientului trebuie să funcționeze și după terminarea programului obișnuit. De aici apare problema continuității serviciilor medicale și a liniilor de gardă.
Întrebată ce se întâmplă dacă rezultatul apare seara sau noaptea, iar medicul curant este acasă, Dr. Adina Geană a explicat.
"Dacă e medicul curant, SANADOR are 26 de linii de gardă în toate specialitățile. Deci, în momentul în care începe garda, medicul curant devine medicul de gardă în specialitatea respectivă.
Și când spun că avem 26 de linii de gardă, spun mai mult decât atât. Când noi avem continuitate inclusiv pe toate liniile de laborator, deci toate tipurile de laboratoare lucrează în regim de continuitate.
Această construcție care este una solidă. Adică nu vorbim vorbe goale, nu spunem: "Păi avem". "Păi da, da, când?" Dacă îmi vine un pacient la ora două noaptea, am tot ce-mi trebuie. Toate liniile", a explicat medicul.
Când se schimbă tura, informațiile despre pacient trebuie să meargă mai departe
Comunicarea nu se termină la relația dintre laborator și medic. În timpul unei internări, pacientul trece prin mai multe etape și intră în contact cu mai mulți profesioniști.
"Întorcându-mă la comunicare, dincolo de comunicarea asta strictă între profesioniști, așa cum v-am dat exemplu, gândiți-vă ce înseamnă și din câte puncte sau în câte zone se petrece într-un episod de internare.
Predarea pacientului de la o tură la alta. Se schimbă asistentul medical. Asistenții medicali lucrează în spitalele din România, în general, ture de 12 ore cu 24. La fiecare 12 ore, echipa de asistență medicală care îngrijește pacienții se schimbă.
Acolo trebuie să existe comunicare, acolo trebuie să existe schimb de informații, ori noi avem astfel de protocoale. Că sunt niște protocoale efectiv de comunicare care cuprind acei parametri, acele informații legate de fiecare pacient pe care asistenții medicali și le comunică.
Pentru că tu, dacă vii și preiei un pacient, trebuie să știi ce s-a întâmplat cu el. Trebuie să știi ce a fost peste zi sau invers. Trebuie să știi ce a fost peste noapte", a explicat dr. Adina Geană, director calitate și siguranța pacientului la Spitalul Clinic SANADOR, în exclusivitate la DC Medical și DC News
Același principiu se aplică și în cazul medicilor.
"La fel, discutăm despre comunicarea între medicul curant și medicul de gardă. Avem raport de gardă pe spital în fiecare dimineață, în care știm tot ce se întâmplă în spital și ce s-a întâmplat pe diversele secții, cu diverși pacienți", a mai explicat medicul.
Pacientul este predat și între secții
Un pacient poate avea nevoie să treacă de la o secție la alta sau să ajungă în blocul operator. Și aici informațiile trebuie să însoțească pacientul.
"Avem comunicare între secții. Dacă, de exemplu, un pacient are nevoie, să zicem, să treacă dintr-o secție în cealaltă, întotdeauna trebuie să predea. Gândiți-vă ce înseamnă comunicare când predai pacientul către blocul operator.
Pleacă din secție, pacientul pleacă către intervenție, îl preia echipa de bloc operator. Echipa de bloc operator trebuie să știe ce s-a întâmplat, trebuie să aibă o serie întreagă de parametri și de elemente de informație", a explicat dr. Adina Geană, director calitate și siguranța pacientului la Spitalul Clinic SANADOR, în exclusivitate la DC Medical și DC News
Astfel, siguranța pacientului depinde și de faptul că informația corectă ajunge la persoana potrivită, la momentul potrivit.
Comunicarea cu pacientul, parte din siguranța medicală
Există însă și o a doua direcție esențială, și anume comunicarea dintre echipa medicală și pacient.
"Asta este comunicarea între profesioniști și, sigur, dar nu cel din urmă, comunicarea cu pacientul.
Dacă această comunicare nu are în vedere elementele de siguranță pentru pacienți, să luăm câteva în discuție, ca să înțelegem de fapt despre ce vorbim.
Comunicarea cu pacientul presupune, în primul rând, acea legătură care se stabilește întotdeauna între medic, dar nu doar între medic în sine, ci între echipa care îngrijește pacientul și pacient", a explicat dr. Adina Geană.
Pentru ca această relație să funcționeze, este nevoie de încredere.
"Ori pentru asta oamenii, și de o parte, și de cealaltă, adică și pacientul, dar și ceilalți, trebuie să fie, cum să spun eu, dispuși și trebuie să lucreze într-un mediu din ăsta care să le inspire și care să determine încredere în ceea ce se întâmplă", a explicat dr. Adina Geană, director calitate și siguranța pacientului la Spitalul Clinic SANADOR, în exclusivitate la DC Medical și DC News
Acordul informat și implicarea pacientului
Un alt element pe care Dr. Adina Geană îl consideră important pentru siguranța pacientului este acordul informat.
"Pe de altă parte, noi lucrăm acum de curând și în România și este un element important de siguranță a pacientului, cu ceea ce înseamnă acordul informat.
Ce înseamnă să asiguri, din perspectiva informației și a informării, siguranța pacientului? Înseamnă să încerci să-i explici, să-l faci să înțeleagă și el să fie de acord.
Și nu doar să fie de acord, dar să se implice. În medicina modernă și Organizația Mondială a Sănătății insistă foarte mult pe ceea ce înseamnă implicarea pacienților în procesul de îngrijire a propriei sănătăți.
Un pacient care are încredere, un pacient care vine, cum să spun, cu dorința de a primi, sigur, cu nevoia de a primi o serie întreagă de îngrijiri, este un pacient al cărui proces de vindecare, sigur, va merge mai bine, va da rezultate și un pacient care este mulțumit, satisfăcut și întotdeauna este un pacient fidel, un pacient câștigat. Toate lucrurile astea se construiesc împreună", a explicat Dr. Adina Geană, director calitate și siguranța pacientului la Spitalul Clinic SANADOR, în exclusivitate la DC Medical și DC News.