17 miliarde de lei pentru salariile din spitalele publice. Cum s-a ajuns la această sumă și de ce influențele salariale au devenit o problemă pentru CNAS.
Statul a ajuns să aloce sume uriașe pentru acoperirea creșterilor salariale din spitalele publice. În 2025, valoarea influențelor salariale a ajuns la 17 miliarde de lei, în timp ce în 2015 suma era de doar 100 de milioane de lei.
Conf. univ. dr. Horațiu Moldovan, președintele CNAS, a explicat, în exclusivitate la DC Medical și DC News, cum s-a ajuns la această situație.
"Trebuie să le oferim niște venituri decente, astfel încât să nu mai fie tentați să părăsească țara și să deservească alți pacienți decât aceia care sunt părinții, familiile lor și așa mai departe.
Și s-a identificat o soluție pentru retenția medicilor în spital, pentru acoperirea diferenței de creștere a salariilor medicilor prin includerea așa-numitelor influențe salariale.
Aceste influențe salariale au fost identificate sau această soluție a influențelor salariale a fost identificată ca o soluție temporară, până când tarifele cu care sunt plătite spitalele ajung la nevoile reale pe care spitalele le au și la costurile reale pe care spitalele le au", a explicat conf. univ. dr. Horațiu Moldovan, președintele CNAS, în exclusivitate la DC Medical și DC News.
"Din păcate, acea decizie temporară e temporară de peste 10 ani, e temporară de 11 ani și a provocat mari dezechilibre și mari probleme în finanțarea spitalelor", a mai precizat președintele CNAS.
"Anul trecut au fost 17 miliarde de lei, facturile pe care ni le-au eliberat și pe care le-am plătit noi, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, pentru toate spitalele din România.
Cele 760 de spitale publice și private, deopotrivă, toate serviciile spitalicești facturate de toate spitalele din România au fost de 17 miliarde de lei.
În schimb, pentru cele 370 de spitale publice, noi am mai plătit încă 17 miliarde de lei ca influențe salariale.
Și vă rog rețineți acest ordin de mărime: de la 100 de milioane de lei în 2015 am ajuns la 17 miliarde de lei în 2025, iar 2026 va fi primul an în care influențele salariale vor fi mai mulți bani decât banii pentru serviciile pe care le prestează spitalele", a explicat conf. univ. dr. Horațiu Moldovan, președintele CNAS, în exclusivitate la DC Medical și DC News.
Dar problema nu ține doar de valoarea sumelor. Horațiu Moldovan atrage atenția și asupra sursei acestor bani și asupra modului în care mecanismul influențelor salariale a ajuns să afecteze bugetul CNAS.
"Mai mult decât atât, și lucrul acesta l-am înțeles din discuțiile pe care le-am avut cu partenerii sociali, cu partenerii de dialog, la acel moment, în 2015, s-a creat ca plata acestor influențe salariale să se realizeze din bugetul de stat, prin transfer către bugetul Casei de Asigurări de Sănătate.
Adică să fie niște sume care completează sumele care se colectează în bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate din contribuții, din FNUASS.
Dar ceea ce a apărut în Monitorul Oficial a fost altceva, respectiv aceste influențe salariale se suportă, din păcate, tot din contribuțiile la FNUASS", a mai explicat conf. univ. dr. Horațiu Moldovan.
"Ori Casa Națională de Asigurări de Sănătate se află într-o situație dificilă și în relația cu Curtea de Conturi, pentru că noi trebuie să explicăm Curții de Conturi, în fiecare an, din 2015 încoace, de ce nu plătim servicii medicale și în asistența medicală spitalicească", a explicat sursa citată.
"Pentru că menirea unui asigurător, menirea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate este să plătească servicii medicale, iar acele servicii medicale conțin și salarii.
Menirea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nu este să plătească salariile propriu-zise, ci ele vor fi plătite de către spital sau de către cabinetul medical din banii pe care îi facturează pe serviciile pe care le prestează", a mai subliniat conf. univ. dr. Horațiu Moldovan, președintele CNAS, în exclusivitate la DC Medical și DC News.
