Chirurgia defectelor parietale nu înseamnă doar "să coși oamenii ca pe un sac". În aproape toate cazurile, pentru rezultate durabile și sigure, este necesară plasarea unei proteze chirurgicale. Aceasta ajută la distribuirea tensiunilor pe peretele abdominal și previne recidivele sau ruperea suturilor. Cu ajutorul tehnologiei chirurgiei robotice, plasarea protezei devine mai precisă, mai profundă și mai sigură, reducând riscul de complicații și facilitând integrarea acesteia în organism pe termen lung.
Protezele chirurgicale în corectarea defectelor parietale: cum tehnologia robotică face diferența
Corectarea defectelor peretelui abdominal implică, în aproape toate cazurile, plasarea unei proteze chirurgicale. Aceasta trebuie amplasată cu precizie, astfel încât să fie bine integrată și să nu afecteze funcția musculară normală. Tehnologia chirurgiei robotice permite disecția exactă a planului corect, permițând ca proteza să fie plasată profund, dar în siguranță, în afara cavității abdominale, reducând riscul de complicații sau aderențe.
"Corectarea defectelor parietale presupune, de regulă, amplasarea unei proteze chirurgicale, aproape în 100% din cazuri. Aceasta trebuie plasată într-un anumit plan, astfel încât să fie rapid și bine integrată și să nu afecteze activitatea musculară normală a peretelui abdominal.
Cu ajutorul robotului, se poate diseca mult mai ușor planul corect, astfel încât proteza să fie plasată cât mai profund, dar totodată în afara cavității abdominale, pentru a evita aderențele sau problemele generate de un corp străin", a explicat dr. Teodor Buliga, medic primar Chirurgie Robotică la Spitalul Clinic SANADOR, în exclusivitate la DC Medical și DC News.
De ce nu poți "coase oamenii ca pe un sac": rolul protezelor în chirurgia parietală
Corectarea defectelor peretelui abdominal nu se rezumă la simpla coasere a țesuturilor. Asemenea reparării unei anvelope sparte, sutura singură creează tensiune și se poate rupe în timp. Unele dintre acestea sunt chiar parțial resorbabile, oferind o soluție modernă și durabilă pentru pacienți, explică dr. Teodor Buliga, medic primar Chirurgie Robotică la Spitalul Clinic SANADOR.
"Principiul este asemănător cu repararea unei anvelope: niciodată un petec nu se aplică deasupra unei anvelope sparte, ci cât mai profund, astfel încât presiunea să-l fixeze corect. În chirurgia parietală, dacă defectul este doar cusut fără protezare, sutura va crea o linie de tensiune și se poate rupe în timp.
De regulă, se rupe puțin la o oarecare distanță. Cedează; nu poți pur și simplu să coși oamenii "ca pe un sac", să spunem. Și atunci ai nevoie de această proteză pentru a distribui tensiunile la nivelul peretelui abdominal mult mai bine. În timp, ea devine una cu pacientul, fiind integrată. Există și proteze parțial resorbabile", a explicat dr. Teodor Buliga, medic primar Chirurgie Robotică la Spitalul Clinic SANADOR, în exclusivitate la DC Medical și DC News.