Ce se întâmplă când operația de colecist nu mai poate fi făcută laparoscopic? Dr. Ionuț Duduș (SANADOR) explică de ce chirurgia clasică rămâne o opțiune salvatoare.
Chirurgia minim invazivă a redefinit modul în care sunt tratate afecțiunile biliare. Inciziile minuscule, durerea redusă și recuperarea rapidă au transformat laparoscopia și chirurgia robotică în standardul de aur pentru scoaterea colecistului. Cu toate acestea, operația clasică, cea cu incizie mare, deschisă, nu a dispărut din blocul operator.
Aceasta rămâne o opțiune esențială de salvare atunci când apar situații neprevăzute pe masa de operație. Nu este vorba despre un pas înapoi, ci despre o decizie strategică luată în fracțiuni de secundă pentru protejarea pacientului.
Trecerea de la o abordare laparoscopică sau robotică la cea deschisă nu reprezintă un eșec al intervenției. Din contră, este o decizie de maturitate profesională, luată în secunda în care anatomia pacientului sau o complicație tehnică pune în pericol evoluția operației.
"Se efectuează atunci când chirurgul învață, pe parcursul formării și evoluției sale profesionale, când trebuie să opereze și, mai ales, când trebuie să se oprească dintr-o intervenție laparoscopică sau robotică și să o convertească la chirurgie clasică. Acest lucru se învață din cărți, dar mai ales din experiență.
Dacă, în timpul unei intervenții laparoscopice sau robotice, chiar și într-o fracțiune de secundă, apare suspiciunea că nu mai putem finaliza operația în siguranță pe această cale, atunci trebuie să convertim la chirurgia clasică.
Siguranța pacientului trebuie să primeze întotdeauna, dincolo de ambiția chirurgicală de a duce operația la bun sfârșit printr-o tehnică minim invazivă", a explicat dr. Ionuț Duduș, medic primar chirurgie generală la Spitalul Clinic SANADOR, în exclusivitate la DC Medical și DC News.
Zona din jurul colecistului adăpostește vase de sânge de o importanță vitală. O leziune neintenționată la acest nivel poate schimba instantaneu cursul operației. În astfel de momente, accesul vizual și direct pe care îl oferă chirurgia deschisă devine de neînlocuit.
"Dacă suspectăm cea mai mică leziune a unui vas de sânge important, cum ar fi artera hepatică dreaptă, trebuie să intervenim imediat. Artera cistică, cea care vascularizează colecistul, este, în aproximativ 60% dintre cazuri, o ramură a arterei hepatice drepte, un vas extrem de important.
Dacă, pe parcursul intervenției chirurgicale, suspectăm sau constatăm că aceasta a fost lezată, este necesară conversia la chirurgia clasică.
De asemenea, orice eveniment iatrogen produs în timpul operației sau orice complicație care poate prelungi inutil intervenția și anestezia generală impune conversia la chirurgie deschisă. La final, cel mai important este pacientul, nu performanța chirurgului", a explicat dr. Ionuț Duduș.