Acesta este obiceiul care ne menține creierul tânăr și activ, indiferent de vârstă. Ce se întâmplă în mintea noastră și cum putem bloca îmbătrânirea mentală.
O limbă străină în plus îți poate întineri creierul cu până la 13 ani. Nu este o metaforă, ci concluzia unui studiu prezentat recent la Forumul Federației Europene de Neuroștiințe (FENS) 2026.
Creierul nostru este o rețea complexă formată din miliarde de celule nervoase. Ele comunică permanent între ele. Pe măsură ce îmbătrânim, legăturile dintre acești neuroni slăbesc. De aici apar primele probleme de memorie și acea senzație că gândim mai încet.
Noua cercetare arată însă că avem un control mult mai mare asupra acestui proces decât credeam. Soluția? Învățarea limbilor străine. Cu cât vorbești mai multe limbi, cu atât creierul tău rămâne mai tânăr. Iar dacă începi de la o vârstă fragedă și atingi un nivel avansat de fluență, efectul de protecție este și mai puternic.
Studiul a fost coordonat de dr. Lucia Amoruso de la Centrul Basc pentru Cogniție, Creier și Limbaj din Spania. Echipa sa a colaborat cu experți din Chile, Argentina și Irlanda.
Cercetătorii au analizat un grup de oameni din regiunea bască, o zonă unde localnicii vorbesc frecvent între una și patru limbi (o combinație de spaniolă, bască, franceză și engleză).
Pentru a înțelege exact ce se întâmplă în craniu, medicii au folosit o tehnologie avansată numită magnetoencefalografie. Aceasta măsoară câmpurile magnetice extrem de slabe produse de activitatea celulară.
Rezultatele au fost spectaculoase atunci când cercetătorii au comparat vârsta din buletin cu cea a creierului:
"În termeni simpli, oamenii care vorbeau mai multe limbi aveau tendința de a avea un creier care părea mai tânăr decât era normal pentru vârsta lor cronologică. Efectul nu a fost legat doar de numărul de limbi vorbite. O competență lingvistică mai ridicată și învățarea timpurie a unei a doua limbi au fost, de asemenea, asociate cu o îmbătrânire cerebrală mai întârziată", a explicat dr. Lucia Amoruso.
Deși echipa a eliminat din calcul factori precum sexul, educația sau vârsta, cercetătorii rămân precauți. Ei admit că și stilul de viață sau interacțiunea socială pot influența aceste rezultate remarcabile.
Oamenii de știință vor să extindă cercetarea către pacienții care suferă de boli neurodegenerative, cum este Alzheimer. În aceste cazuri, reziliența creierului este o chestiune de viață și de moarte.
Un alt plan interesant este să verifice dacă studierea unor limbi foarte asemănătoare (cum sunt spaniola și italiana sau româna și franceza) are un impact și mai mare. Ipoteza este că gestionarea a două limbi înrudite obligă creierul la un efort de control mult mai intens, ceea ce îl antrenează mai bine.
Profesoara Christina Dalla de la Universitatea Națională și Kapodistriană din Atena nu a fost implicată în studiu, dar conduce comitetul de comunicare al FENS. Ea reamintește că obiceiurile zilnice ne dictează claritatea mintală la bătrânețe.
"Știm că mulți factori pot influența sănătatea creierului nostru și abilitățile mentale pe măsură ce îmbătrânim. De exemplu, știm că ne ajută dacă nu fumăm, dacă mâncăm bine, dacă ne implicăm în activități sociale și artistice și dacă rămânem activi.
Modul în care ne folosim creierul de-a lungul vieții poate avea, de asemenea, un impact, mai ales dacă ne implicăm într-o învățare dificilă, care ne activează creierul", a spus prof. Christina Dalla.
Concluzia profesorului grec este un îndemn la acțiune pentru toate generațiile.
"Acest studiu sugerează că învățarea unei a doua, a treia sau a patra limbi ar putea ajuta creierul nostru să rămână tânăr pentru mai mult timp, iar cu cât începem mai devreme, cu atât mai bine.
Există multe motive bune pentru a învăța o altă limbă la orice vârstă, sociale, culturale și pentru sănătatea creierului, așa că ar trebui să sprijinim învățarea limbilor străine la școală și pe parcursul întregii vieți, chiar dacă este greu", a mai spus prof. Christina Dalla.