Medicii și cercetătorii avertizează din ce în ce mai des cu privire la legătura ascunsă dintre substanțele chimice de uz zilnic și afecțiunile severe ale ficatului. Majoritatea oamenilor asociază bolile hepatice cu consumul excesiv de alcool sau cu obezitatea. Totuși, un pericol invizibil pândește în aerul pe care îl respirăm, în apa pe care o bem și chiar în hainele pe care le ridicăm de la curățătoria chimică.
Un studiu recent, publicat în revista de specialitate Liver International, indică o legătură directă între tetracloroetilenă (PCE) și apariția fibrozei hepatice. PCE este un compus chimic utilizat pe scară largă în industria curățării uscate și în producția industrială.
Oamenii de știință de la Keck Medicine of USC au descoperit că persoanele care prezintă niveluri detectabile de PCE în sânge au un risc de trei ori mai mare să dezvolte fibroză hepatică semnificativă. Această afecțiune reprezintă o acumulare periculoasă de țesut cicatrizat care poate duce, în timp, la insuficiență hepatică, cancer de ficat sau deces.
Tetracloroetilena, cunoscută și sub numele de percloroetilenă (PCE), este un compus organic volatil, fără culoare, utilizat pentru dizolvarea grăsimilor și îndepărtarea petelor. Deși cea mai cunoscută utilizare a sa este în curățătoriile chimice de haine, compusul face parte și din compoziția unor degresanți metalici, adezivi, produse pentru îndepărtarea petelor și soluții de curățare de uz casnic.
Expunerea la această substanță are loc, de cele mai multe ori, prin inhalație. Hainele curățate chimic cu PCE pot să emane acest compus în aerul din locuință timp de câteva zile după ce au fost luate de la curățătorie.
În anumite comunități, substanța a contaminat apa subterană și apa potabilă din cauza deversărilor industriale sau a eliminării necorespunzătoare în sol. Deoarece se evaporă foarte ușor, PCE se răspândește rapid sub formă de vapori în clădiri și în cartierele învecinate.
Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului clasifică PCE drept un posibil carcinogen uman. Studiile anterioare au asociat deja această substanță cu cancerul de vezică urinară, mielomul multiplu, limfomul non-Hodgkin și cancerul hepatic.
"Acest studiu, primul care examinează asocierea dintre nivelurile de PCE la om și fibroza hepatică semnificativă, subliniază rolul subraportat pe care factorii de mediu îl pot avea asupra sănătății ficatului.
Rezultatele sugerează că expunerea la PCE poate fi motivul pentru care o persoană dezvoltă o boală de ficat, în timp ce o altă persoană, cu exact același profil de sănătate și date demografice, nu se îmbolnăvește", declară dr. Brian P. Lee, medic hepatolog, specialist în transplant hepatic la Keck Medicine și autorul principal al studiului.
Pentru a verifica dacă expunerea la PCE afectează sănătatea hepatică la nivel național, cercetătorii au analizat datele din cadrul unui program federal de monitorizare din Statele Unite (NHANES), desfășurat între anii 2017 și 2020. Studiul a inclus 1.614 adulți cu vârsta de peste 20 de ani. Analizele de sânge au demonstrat că aproximativ 7,4% dintre participanți aveau niveluri detectabile de PCE în organism.
Legătura dintre prezența PCE și fibroza hepatică a rămas extrem de puternică chiar și după ce s-au eliminat alți factori de influență, precum vârsta, sexul, etnia sau nivelul de educație. Persoanele expuse la PCE au prezentat șanse de peste trei ori mai mari să aibă o fibroză hepatică severă în comparație cu cele care nu au avut această substanță în sânge.
Cercetătorii au observat o relație directă între doză și efect: pentru fiecare creștere cu un nanogram pe mililitru a concentrației de PCE în sânge, probabilitatea de a dezvolta fibroză hepatică a crescut de peste cinci ori. Această asociere s-a dovedit complet independentă de riscurile tradiționale, cum sunt consumul de alcool sau boala ficatului gras asociată cu obezitatea.
"Pacienții întreabă adesea cum este posibil să aibă o boală de ficat dacă nu consumă alcool și nu suferă de nicio afecțiune asociată de obicei cu problemele hepatice, iar răspunsul poate fi expunerea la PCE", explică dr. Brian P. Lee.
Analiza datelor a scos la iveală un detaliu surprinzător: persoanele cu venituri mai mari prezintă un risc mai mare să aibă niveluri detectabile de PCE în sânge. Explicația constă în faptul că aceste persoane apelează mult mai des la serviciile de curățătorie chimică.
Cu toate acestea, cel mai ridicat nivel de pericol îl înfruntă angajații din spălătorii și din unitățile industriale, din cauza contactului direct și prelungit cu această substanță de-a lungul anilor.
Deși autoritățile de mediu au început deja demersurile pentru eliminarea treptată a PCE din spălătorii și au impus restricții severe în industrie, compusul rămâne activ în numeroase medii de lucru, în produse de larg consum și în situri contaminate mai vechi.
Bolile de ficat înregistrează o creștere alarmantă la nivel global, iar medicii își îndreaptă atenția către poluare și toxine. Spre deosebire de fumat sau de alimentația necorespunzătoare, expunerea la poluanții din mediu este adesea invizibilă și greu de controlat de către un singur individ. Multe substanțe chimice se acumulează lent în organism, iar simptomele apar abia după câțiva ani, când daunele sunt deja majore.
Autorii studiului speră ca aceste rezultate să deschidă calea către noi cercetări și către o monitorizare mai atentă a pacienților.
"Fără îndoială, în mediul nostru există și alte toxine în afară de PCE care sunt periculoase pentru ficat. Sperăm că cercetarea noastră va ajuta atât publicul, cât și medicii să înțeleagă legătura dintre expunerea la PCE și fibroza hepatică semnificativă.
Dacă mai multe persoane expuse la PCE beneficiază de screening pentru fibroza hepatică, boala poate fi depistată mai devreme, iar pacienții pot avea o șansă mai bună de a-și recupera funcția hepatică", adaugă dr. Lee.