Pentru oamenii care trăiesc cu ihtioză congenitală, problemele nu se opresc la pielea uscată, descuamată sau la bășicile dureroase. Un nou studiu arată că acești pacienți se confruntă mult mai des și cu alergii alimentare, rinită alergică și astm alergic.
Aproape 7 din 10 persoane cu ihtioză congenitală participante la studiu au raportat cel puțin o afecțiune alergică diagnosticată de medic.
La copiii de 6-11 ani, alergiile alimentare au fost raportate de 48%, față de aproximativ 6% în populația generală a SUA.
La adulții cu ihtioză congenitală, alergiile alimentare au fost raportate de aproximativ 23%, comparativ cu circa 6% în populația generală.
Cu cât forma de ihtioză era mai severă și bariera pielii mai afectată, cu atât cercetătorii au observat rate mai mari ale afecțiunilor alergice.
De o viață, Laura Hogan, în vârstă de 69 de ani, trăiește cu ihtioză lamelară, o formă rară de ihtioză congenitală. Pentru ea, boala a însemnat bășici dureroase și piele care se descuamează, dar și probleme care, la prima vedere, nu par să aibă legătură cu pielea.
A avut alergii alimentare, bronșită cronică, a trecut prin numeroase operații la nivelul pleoapelor și spune că se supraîncălzește cu greu în timpul verii.
Experiența ei se potrivește cu rezultatele unui nou studiu realizat de cercetători de la Northwestern University. Cercetarea, publicată în Journal of Allergy and Clinical Immunology în august 2026, a analizat legătura dintre ihtioza congenitală și afecțiunile alergice.
Studiul a inclus 115 persoane cu ihtioză congenitală, copii și adulți, un număr considerabil pentru o familie de boli rare. Cercetătorii au comparat rezultatele cu date din populația generală a SUA.
Iar diferențele au fost importante.
În total, 68,2% dintre participanți au raportat cel puțin o afecțiune atopică diagnosticată de medic. Proporția a fost de 64,3% în rândul copiilor și 72,5% în rândul adulților.
Cele mai frecvente probleme au fost rinita alergică, cunoscută popular drept „febra fânului”, alergiile alimentare și astmul alergic.
Cea mai mare diferență față de populația generală a fost observată în cazul alergiilor alimentare.
Aproape jumătate dintre copiii cu vârste între 6 și 11 ani incluși în studiu au raportat o alergie alimentară. Mai exact, proporția a fost de 48%, în comparație cu aproximativ 6% dintre copiii din populația generală a SUA.
Și în rândul adulților diferența a fost mare: aproximativ 23% dintre adulții cu ihtioză congenitală au raportat alergii alimentare, față de circa 6% dintre adulții din populația generală.
Autorii subliniază că studiul este transversal și se bazează pe informații raportate de participanți, iar comparația este făcută cu date populaționale din SUA. Rezultatele indică o asociere, nu demonstrează că ihtioza provoacă în mod direct alergiile.
Ihtiozele congenitale reprezintă un grup de afecțiuni ereditare rare în care bariera cutanată este sever afectată. Pielea are, în mod normal, rolul de a separa organismul de mediul exterior și de a limita pierderea de apă, dar și pătrunderea unor substanțe din exterior.
În cazul acestor boli, această barieră nu funcționează normal.
Cercetătorii pornesc de la ideea că o barieră cutanată deteriorată ar putea permite alergenilor din mediu să pătrundă mai ușor și să contribuie la sensibilizarea sistemului imunitar. Ipoteza este susținută și de cercetările anterioare asupra eczemei, unde deteriorarea barierei pielii a fost asociată cu sensibilizarea alergică.
Mai mult, în noul studiu, cele mai mari rate ale afecțiunilor alergice au apărut la persoanele cu unele dintre formele cele mai severe de ihtioză congenitală, inclusiv forme eritrodermice precum sindromul Netherton, ihtioza „cu confetti” și ihtioza arlechin. Autorii consideră că acest tipar este compatibil cu ideea că o afectare mai severă a barierei cutanate poate fi asociată cu un risc alergic mai mare.
Pentru dr. Amy Paller, autoarea principală a studiului și șefa Departamentului de Dermatologie de la Facultatea de Medicină Feinberg a Northwestern, rezultatele arată că îngrijirea acestor pacienți trebuie privită dincolo de piele.
„Medicii consideră ihtioza doar o boală a pielii, dar nu este așa”, a declarat dr. Paller.
Ea atrage atenția că astmul, alergiile alimentare și alergiile sezoniere pot influența nu doar starea fizică, ci și calitatea vieții și somnul.
„Trebuie să abordăm tulburările alergice cu tratamente care să depășească cremele hidratante, care constituie pilonul principal al tratamentului pentru ihtioză, și să adoptăm o abordare mai holistică în îngrijirea pacienților cu ihtioză”, a adăugat medicul.
Cercetarea are astfel și o implicație practică: autorii consideră că medicii ar trebui să întrebe în mod obișnuit pacienții cu ihtioză congenitală despre posibile alergii asociate.
Dincolo de problemele medicale, persoanele cu ihtioză se pot confrunta și cu o altă povară: felul în care sunt privite de cei din jur.
Laura Hogan poartă permanent cu ea un card pe care sunt explicate informații despre ihtioză. Unul dintre cele mai importante lucruri pe care vrea să le transmită este că boala ei nu este contagioasă.
„Când mă văd, unii oameni se ridică și se îndepărtează”, a spus Hogan.
Ea preferă ca oamenii să întrebe, în loc să se retragă.
„Aș prefera să mă întrebe, ca să le pot da cartea de vizită și să le spun: «Știi cum te-a creat Dumnezeu așa? Dumnezeu m-a creat așa.»”
Hogan este pacientă a dr. Paller de aproximativ 40 de ani și a participat de-a lungul timpului la proiectele de cercetare ale acesteia.
Pentru ea, cercetarea are o miză importantă tocmai pentru că ihtioza este atât de rară încât mulți medici nu ajung să întâlnească suficient de des pacienți cu această boală.
„Mulți medici nu o cunosc și nu o înțeleg”, a spus Hogan.
O experiență asemănătoare, dar la o vârstă mult mai mică, este descrisă de Jennifer Roach, din Ottawa, Illinois.
Fiul ei, Mason, are 13 ani și suferă de ihtioză epidermolitică. Mama spune că adolescentul este fericit, are prieteni înțelegători și învață la o școală mică, într-o comunitate rurală.
Dar boala îi provoacă uneori dureri importante.
„Pielea lui este foarte fragilă”, a spus Roach. „Uneori, întregul său picior poate fi acoperit de bășici. Poate fi foarte dureros.”
În același timp, Mason a fost diagnosticat și cu esofagită eozinofilică, o afecțiune asociată cu răspunsuri alergice care poate face alimentația dificilă.
De aceea, rezultatele noului studiu au avut o semnificație personală pentru familie.
„Am mereu speranța că cercetările în curs ale lui Paller vor duce într-o bună zi la găsirea unui tratament pentru ihtioză”, a spus mama adolescentului.
Pentru Jennifer Roach, este important ca diagnosticul să nu ajungă să fie identitatea fiului ei.
Ea spune că nu vrea ca „afecțiunea lui cutanată să-l definească”.
Este o distincție importantă pentru persoanele care trăiesc cu boli rare: simptomele pot fi vizibile, uneori chiar foarte vizibile, dar ele reprezintă doar o parte din viața pacientului.
În cazul ihtiozelor congenitale, cercetarea începe să arate că povara bolii poate fi mai largă decât aspectul pielii. Noul studiu sugerează că alergiile alimentare, rinita alergică și astmul alergic ar trebui să fie luate în calcul atunci când este evaluat un pacient cu această categorie de boli.
Iar întrebarea pe care cercetătorii încearcă acum să o înțeleagă mai bine este una fundamentală: cât de mult poate influența o barieră cutanată deteriorată ceea ce se întâmplă în interiorul organismului?
Mara B. O'Connor et al., Congenital Ichthyosis is Associated with Increased Risk of Allergic Disorders, Journal of Allergy and Clinical Immunology, 2026. DOI: 10.1016/j.jaci.2026.07.016. Studiul a fost disponibil online din 6 august 2026.
Studiul publicat în Journal of Allergy and Clinical Immunology
Balonarea frecventă poate fi semnul acestei afecțiuni extrem de răspândite care nu are tratament, ci poate fi doar ameliorată.
Un nou strat de praf saharian a acoperit o bună parte din țară. Acesta poate provoca neplăceri unor categorii de persoane.
Tatuajele nu doar că înfrumusețează corpul, dar au și beneficii la care nici nu te-ai fi așteptat.
De la produse nepotrivite, la emoții sau condiții meteo, printre factorii apariției pielii intolerante.
Telefoanele sunt un magnet pentru alergeni. Asta înseamnă că ați putea dezvolta anumite alergii din cauza celui mai utilizat obiect.
O boală alergică și autoimună a fost identificată pentru prima dată de cercetători. De vină ar fi mutația unei gene.
Alergia ciudată pe care o poți dezvolta din cauza bijuteriilor poate fi ușor confundată.
Sezonul alergiilor la ambrozie a început, aducând un risc crescut de reacții alergice severe.
Adda a vorbit despre drumul spre vindecare, despre suma enormă pe care a dat-o pentru analize și investigații și despre simptome și tratament.
Alergiile pot fi o sursă majoră de disconfort nocturn, afectând calitatea somnului și lăsându-te epuizat în timpul zilei.
Tratamentul cu aerosoli se poate face încă de la vârsta de 2 luni, cu respectarea recomandărilor medicului.
Alergiile sunt o problemă din ce în ce mai severă care afectează chiar și copiii.
Ce este rino-conjunctivita alergică și ce anume o provoacă, de fapt. Care e diferența față de rinita alergică.
Alergiile sunt frecvente la începutul primăverii. Dar de ce unele persoane nu au nicio problemă din cauza polenului.
Umiditatea aerului și rolul pe care îl are în cazul răcelilor. Cum se poate îmbunătăți calitatea aerului cu ajutorul uleiurilor esențiale
Alergiile sunt o problemă din ce în ce mai severă care ne pot afecta în orice sezon, la orice vârstă.
Alergiile la frig pot fi o problemă majoră în timpul iernii. Simptomele pot fi accentuate și de vremea rece.
Intoleranța la histamină - ce este, care sunt simptomele și care sunt alimentele care trebuie evitate.