HPV costă miliarde de euro pe an. România rămâne în urmă la prevenție
Povara economică ridicată a cancerului de col uterin cauzat de infecția cu HPV, evidențiată într-un raport de cercetare din 13 țări.
Conform unui comunicat al Municipalității, PMB ține legătura zilnic cu Direcția de Sănătate Publică București (DSPMB), iar până la această dată nu au fost confirmate cazuri de transmitere a acestui virus către populație. Ultimul caz confirmat de INSP a fost în 2019, dar potrivit unor surse DC Medical în Capitală ar fi 4 cazuri suspecte de infectare pentru care se așreaptă rezultatul analizelor.
Totodată, Compania Municipală Eco-Igienizare a devansat începerea celui de-al cincilea tratament de combatere a țânțarilor dintre cele 14 tratamente programate pentru anul acesta și acționează în toate parcurile din Capitală: Herăstrău, Cișmigiu, Carol, Tineretului, Circului, Floreasca, Național, Alexandru Ioan Cuza etc.
Campania se desfășoară zilnic, de la periferia Capitalei către centru, până la acoperirea tuturor zonelor din București.
De asemenea, în zilele următoare, acțiunea de dezinsecție se va desfășura, conform planificării, în toate cartierele Capitalei, pe aliniamentele stradale, pe spațiile verzi dintre blocuri, pe spațiile verzi ale instituțiilor subordonate PMB (spitale, cimitire etc.), precum și în rețelele de termoficare aparținând Companiei Municipale Termoenergetica.
Municipalitatea a făcut aceste precizări având în vedere informațiile apărute în spațiul public cu privire la apariția în București a unor țânțari purtători ai virusului West Nile.
Dr Tudor Ciuhodaru a explicat anterior ce trebuie să știi despre virus, boală și cum să te ferești:
1. Principala cale de transmitere la om este înțepătura de țânțari.
2. Virusul nu poate fi transmis prin contact fizic (atingere sau sărut)!
3. Practic orice persoană (indiferent vârstă) înțepată de țânțari este predispusă la infectarea cu virusul West Nile însă
4. Probabilitatea ca o persoană să se îmbolnăvească de la o singură înțepătură este totuși redusă.
5. 90% dintre cei infectați nu prezintă simptome.
6. Manifestările pot fi diverse: de la cele asemănătoare unei simple răceli până la semne de meningo-encefalită.
7. Una din 150 de persoane infectate cu virusul West Nile dezvoltă simptome severe de boală.
8. Riscul de îmbolnăvire severă și deces este mai mare pentru persoanele de peste 50 de ani sau cu deficiențe imune.
9. Sunt câteva semne de alarmă care impun prezentarea la urgență: febră ridicată însoțită de durere de cap intensă, vărsături, stare generală alterată, sensibilitate crescută la lumină, apărute la 2-8 zile după înțepătura de țânțar.
10. Este necesară spitalizarea pacientului și tratarea cu medicație intravenoasă.
11. Nu exista un tratament specific pentru virusul West Nile.
12. În cazul manifestării de simptome de severitate medie (1 din 5 cazuri) (febră, cefalee, grețuri, vărsături, dureri musculare și articulare, urticarie și rar limfadenopatie) starea pacientului se îmbunătățește după 7-10.
13. Prevenția este cea mai bună alternativă:
a) Evitați înțepăturile de țânțar (chiar dacă ieșiți afară pentru scurt timp). Intervalul dintre apusul și răsăritul soarelui este perioada de activitate maximă pentru majoritatea speciilor de tânțari. Evitați activitățile în aer liber în această perioadă sau
b) Folosiți pe pielea expusă substanțe care resping insectele. Atenție, substanțele pe bază de permethrin (permetrină) nu se aplică direct pe piele.
c) Purtați haine cu mâneci lungi, pantaloni lungi și ciorapi. (!!!) Țânțarii pot înțepa și prin haine. (Aplicarea de substanțe care resping țânțarii pe bază de permethrin pe suprafața hainelor poate asigura un grad suplimentar de protecție.)
d) Utilizați și verificați integritatea plaselor contra insectelor.
e) Puteți limita înmulțirea tânțarilor reducând locurile în care băltește apa (din jurul caselor și din subsolurile blocurilor.)
E bine de știut:
1. Virusul este specific regiunilor tropicale si temperate. (A fost descoperit în anul 1937 în districtul West Nile din Uganda.)
2. Pe continentul European virusul West Nile a fost adus de păsările migratoare infectate în Africa. (peste 110 specii de păsări pot fi infectate)
3. Principala cale de transmitere la om este înțepătura de țânțari.
4. Virusul nu poate fi transmis prin contact fizic (atingere sau sărut)!
5. Practic orice persoană (indiferent vârstă) înțepată de țânțari este predispusă la infectarea cu virusul West Nile însă
6. Probabilitatea ca o persoană să se îmbolnăvească de la o singură înțepătură este totuși redusă.
7. 90% dintre cei infectați nu prezintă simptome.
8. Manifestările pot fi diverse: de la cele asemănătoare unei simple răceli până la semne de meningo-encefalită.
9. 1 din 150 de persoane infectate cu virusul West Nile dezvoltă simptome severe de boală.
10. Riscul de îmbolnăvire severă și deces este mai mare pentru persoanele de peste 50 de ani sau cu deficiențe imune.
Povara economică ridicată a cancerului de col uterin cauzat de infecția cu HPV, evidențiată într-un raport de cercetare din 13 țări.
Această infecție extrem de răspândită devine din ce în ce mai greu de tratat.
Alertă din cauza meningitei. Un copil de 5 ani a murit
COVID, impact grav pe termen lung. Are efecte grave chiar și în cazul infecțiilor ușoare.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Alertă în Europa. Un virus periculos transmis de țânțari provoacă îngrijorare.
Varianta COVID NB.1.8.1 face ravagii în Franța și Asia. Experții se tem de un nou val devastator.
Infecția extrem de contagioasă care te omoară rapid. Se răspândește mai repede decât se credea.
Complicația gravă pe care o poți face după infectarea cu COVID. Apare chiar și după ani de la infectare și are efecte dramatice.
Această boală gravă este răspândită de pisici, iar medicii sunt îngrijorați de viteza cu care se răspândește.
Acest deficit accentuează simptomele COVID. De altfel și inflamația din organism agravează simptomele infecției.
COVID a avut un efect dramatic asupra creierului. Pacienții se luptă și acum cu daunele produse de COVID.
Epidemia de rujeolă face ravagii. Trebuie să ne revaccinăm? Ce spun experții despre pericolul real și cine este expus?