Teama de a nu se infecta și accesul la servicii medicale este în topul problemelor pacienților cu boli cardiovasculare. 22,8% dintre pacienții cu boli cardiovasculare nu au fost deloc la medic anul trecut. 59% dintre aceștia nu au mers la medic de teamă de a nu se infecta și pentru că nu au avut unde, spitalul fiind închis.
Acestea sunt cifrele unei cercetări inițiate de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC), realizat online în luna februarie, la care au răspuns 320 pacienți cu boli cardiovasculare.
96,3% dintre pacienții cu boli cardiovasculare respondenți se confruntă cu 3 probleme majore:
teama de a nu se infecta (52,5%),
lipsa accesului la servicii medicale (25,2%) și
dificultatea de a ajunge la spital (18,6%).
Dintre aspectele pe care pacienții le enumeră ca fiind necesar să fie schimbate se numără:
un acces mai bun la medic/spital - 71,79%,
o mai bună cooperare cu medicul 14.10% și
mai multe medicamente compensate – 12,82%.
Un alt aspect deosebit de îngrijorător reieșit din cercetare este că vârsta celor cu probleme cardiovasculare grave precum infarctul sau insuficiența cardiacă a scăzut: 25% dintre respondenții chestionarului online sunt persoane cu vârsta între 45-55 ani, persoane active.
Dintre respondenți 47% au hipertensiune arterială, 8,9% fibrilație atrială, 8,6% insuficiență cardiacă, 8,2% angină pectorală și 6,6% infarct miocardic. “Pacienților le este teamă de COVID-19 și trăiesc un stres extrem din cauza stării de sănătate. Pentru ei trebuie găsite soluții imediate: o boală precum infarctul nu așteaptă să treacă pandemia.Mergeți la medic dacă simți durere în piept, dureri ale spatelui, stomacului, amețeală, respirație îngreunată pentru mai mult de 15 minute sunați-vă medicul de familie!” a declarat Radu Gănescu, președintele Coaliției Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC).
COPAC și Fundația Română a Inimii îndeamnă pacienții și populația să aibă grijă de inima lor și să meargă la medic, să solicite îngrijirile medicale de care au nevoie dacă simt o schimbare a stării de sănătate prin prezența unor simptome precum respirație îngreunată, amețeală, durere puternică în piept pentru mai mult de 15 minute. Poate fi vorba de un infarct iar intervenția rapidă, într-un interval scurt, este salvatoare.
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
Ce trebuie să știi dacă faci COVID-19 în această vară.
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
China afirmă că institutul Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
Medicul Carmen Dorobăț ne-a vorbit despre noua variantă COVID-19, EG. 5, care a început să îngrijoreze oamenii în această perioadă.
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
China publică o cartă albă în care exclude posibilitatea ca Wuhan să fie originea "naturală" a virusului SARS-CoV-2.
Ce s-a constatat în cazul celor trei medicamente pentru COVID-19: remdesivir, molnupiravir și nirmatrelvir / ritonavir.
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.