Va trebui să ne obișnuim să purtăm măști, spunea recent președintele României. Dar ce te faci când ele nu se găsesc pe piață sau sunt prea scumpe? Ei, bine, un studiu arată care sunt materialele din care le poți confecționa acasă.
În urma pandemiei COVID-19, Centrele de prevenire și prevenire a bolilor (CDC) din SUA recomandă oamenilor să poarte măști în public. La fel, și în România autoritățile au recomandat asta. La nivel mondial, în acest moment, e un deficit consderabil de măști N95 și de măștile chirurgicalecare, oricum, ar trebui rezervate lucrătorilor din domeniul sănătății. Iar atunci când se găsesc pe piață, prețul lor a crescut atât de mult că mulți nu și le pot permite.
Așa se face că mulți oameni își fac propriile acoperiri. Într-un studiu publicat în jurnalul ACS Nano (link studiu), cercetătorii arată că o combinație de bumbac cu mătase naturală sau șifon poate filtra eficient particulele de aerosoli - dacă potrivirea materialelor este bună.
Se crede că SARS-CoV-2, noul coronavirus care provoacă COVID-19, se răspândește în principal prin picături respiratorii atunci când o persoană infectată tușește, strănută, vorbește sau respiră. Aceste picături se formează într-o gamă largă de dimensiuni, dar cele mai mici, numite aerosoli, care pot aluneca cu ușurință prin deschiderile dintre anumite fibre de pânză, determinând unii oameni să se întrebe dacă măștile artizanale pot ajuta efectiv la prevenirea bolilor. Prin urmare, Supratik Guha de la Universitatea din Chicago și colegii săi au vrut să studieze capacitatea țesăturilor obișnuite, luate de unele singure sau în combinație, de a filtra aerosoli similari ca dimensiuni cu picăturile respiratorii.
Cercetătorii au folosit o cameră de amestecare a aerosolilori pentru a produce particule cuprinse între 10 nm și 6 μm în diametru. Un ventilator a împrăștiat apoi aerosolii pe diferite probe de pânză, la un debit de aer corespunzător respirației unei persoane în repaus, iar echipa a măsurat numărul și dimensiunea particulelor din aer înainte și după trecerea prin țesătură.
Un strat dintr-o pânză de bumbac bine țesut (adică des), combinat cu două straturi de șifon poliester-spandex - o țesătură folosită adesea în rochiile de seară - a filtrat cele mai multe particule de aerosoli (80-99%, în funcție de mărimea particulelor), cu performanțe apropiate de cea a materialului din care este confecționată mască N95 folosită în spitale. Înlocuirea șifonului cu mătase naturală sau flanelă, sau pur și simplu folosind o țesătură combinată de bumbac-poliester, a obținut rezultate similare.
Cercetătorii subliniază că pânzele strâns țesute, cum ar fi bumbacul, pot acționa ca o barieră mecanică împotriva particulelor, în timp ce țesăturile care au o sarcină statică, precum anumite tipuri de șifon și mătase naturală, servesc ca o barieră electrostatică. Cu toate acestea, un decalaj de 1% a redus eficiența de filtrare a tuturor măștilor la jumătate sau la mai mult, subliniind importanța unei măști corect cusute și adaptate pentru față.
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
EG.5, noua variantă de COVID, face deja victime și în România. S-au înregistrat cazuri de infecții cu noua tulpină de coronavirus.
Ce s-a constatat în cazul celor trei medicamente pentru COVID-19: remdesivir, molnupiravir și nirmatrelvir / ritonavir.
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Acest material ține COVID la distanță, potrivit medicilor. Are proprietăți antivirale naturale.
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Pandemia COVID-19 nu mai este o urgență de sănătate la nivel mondial.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Long-COVID și terapiile experimentale și miraculoase. Care sunt cele mai căutate, dar și de ce îi pun pe pacienți în pericol.