Coronavirusul poate supraviețui o lună pe suprafețe, inclusiv bancnote, ecrane pentru telefoane mobile și oțel inoxidabil, potrivit noilor cercetări.
Cercetătorii de la CSIRO, agenția științifică națională din Australia, au descoperit că COVID-19 poate supraviețui până la 28 de zile pe diferite suprafețe.
Cercetarea, efectuată la Centre for Disease Preparedness (ACDP) din Geelong, Victoria, a descoperit că virusul a supraviețuit mai bine la temperaturi mai scăzute.
De asemenea, a constatat că virusul a supraviețuit mai mult pe suprafețe netede, cum ar fi sticlă și oțel inoxidabil, în comparație cu suprafețe precum bumbacul, conform EurekAlert.
Studii recente au arătat că virusul este capabil să rămână infecțios în particulele din aer mai mult de trei ore.
Pe parcursul unei luni, virusul a fost analizat și re-izolat pentru a determina rata de supraviețuire.
Studiile efectuate la 30 și la 40 de grade Celsiul a arătat că timpii de supraviețuire au scăzut odată cu creșterea temperaturii.
Studiul a fost realizat și în întuneric, pentru a elimina efectul luminii UV, deoarece cercetările au demonstrat că lumina directă a soarelui poate inactiva rapid virusul.
Aceste descoperiri arată că SARS-CoV-2, virusul responsabil pentru COVID-19, poate rămâne infecțios pentru perioade de timp semnificativ mai lungi decât în este în general considerat posibile.
Rezultatele, publicate în Virology Journal, ar putea fi utilizate pentru a îmbunătăți procedurile de atenuare a riscurilor pentru a preveni răspândirea bolii.
Dr. Debbie Eagles, director adjunct al ACDP, a lucrat la testarea unui potențial vaccin pentru virus. „La 20 de grade Celsius, care este aproximativ temperatura camerei, am constatat că virusul a fost extrem de robust, supraviețuind timp de 28 de zile pe suprafețe netede, cum ar fi sticla găsită pe ecranele telefoanelor mobile și bancnotele din plastic. Pentru context, experimente similare pentru gripa A au descoperit că a supraviețuit pe suprafețe timp de 17 zile, ceea ce evidențiază cât de rezistent este SARS-CoV-2”, a spus ea.
Dr. Eagles a adăugat că „stabilirea timpului în care acest virus rămâne viabil pe suprafețe este esențială pentru dezvoltarea strategiilor de atenuare a riscurilor în zonele cu contact ridicat”, citează Dailymail.co.uk.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
China publică o cartă albă în care exclude posibilitatea ca Wuhan să fie originea "naturală" a virusului SARS-CoV-2.