Coronavirusul poate supraviețui o lună pe suprafețe, inclusiv bancnote, ecrane pentru telefoane mobile și oțel inoxidabil, potrivit noilor cercetări.
Cercetătorii de la CSIRO, agenția științifică națională din Australia, au descoperit că COVID-19 poate supraviețui până la 28 de zile pe diferite suprafețe.
Cercetarea, efectuată la Centre for Disease Preparedness (ACDP) din Geelong, Victoria, a descoperit că virusul a supraviețuit mai bine la temperaturi mai scăzute.
De asemenea, a constatat că virusul a supraviețuit mai mult pe suprafețe netede, cum ar fi sticlă și oțel inoxidabil, în comparație cu suprafețe precum bumbacul, conform EurekAlert.
Studii recente au arătat că virusul este capabil să rămână infecțios în particulele din aer mai mult de trei ore.
Pe parcursul unei luni, virusul a fost analizat și re-izolat pentru a determina rata de supraviețuire.
Studiile efectuate la 30 și la 40 de grade Celsiul a arătat că timpii de supraviețuire au scăzut odată cu creșterea temperaturii.
Studiul a fost realizat și în întuneric, pentru a elimina efectul luminii UV, deoarece cercetările au demonstrat că lumina directă a soarelui poate inactiva rapid virusul.
Aceste descoperiri arată că SARS-CoV-2, virusul responsabil pentru COVID-19, poate rămâne infecțios pentru perioade de timp semnificativ mai lungi decât în este în general considerat posibile.
Rezultatele, publicate în Virology Journal, ar putea fi utilizate pentru a îmbunătăți procedurile de atenuare a riscurilor pentru a preveni răspândirea bolii.
Dr. Debbie Eagles, director adjunct al ACDP, a lucrat la testarea unui potențial vaccin pentru virus. „La 20 de grade Celsius, care este aproximativ temperatura camerei, am constatat că virusul a fost extrem de robust, supraviețuind timp de 28 de zile pe suprafețe netede, cum ar fi sticla găsită pe ecranele telefoanelor mobile și bancnotele din plastic. Pentru context, experimente similare pentru gripa A au descoperit că a supraviețuit pe suprafețe timp de 17 zile, ceea ce evidențiază cât de rezistent este SARS-CoV-2”, a spus ea.
Dr. Eagles a adăugat că „stabilirea timpului în care acest virus rămâne viabil pe suprafețe este esențială pentru dezvoltarea strategiilor de atenuare a riscurilor în zonele cu contact ridicat”, citează Dailymail.co.uk.
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
Vaccinul COVID al Moderna intră într-un adevărat studiu cu placebo, sub presiunea lui Robert F. Kennedy Jr.
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
Moderna retrage cererea pentru vaccinul combinat antigripal COVID.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.