Probleme legate de memorie, conștientizarea spațială și probleme de procesare a informațiilor au fost identificate ca fiind repercusiunile cele mai des întâlnire la pacienții post-COVID-19 care au fost urmăriți în termen de opt săptămâni după externare.
Cercetarea a constatat, de asemenea, că unul din 5 pacienți a raportat tulburare de stres post-traumatic (PTSD), 16% dintre pacienți au prezentat simptome depresive.
Studiul, realizat în Italia, a implicat testarea abilităților neurocognitive și efectuarea de RMN-uri cerebrale la pacienți la două luni după ce au prezentat simptome COVID-19. Mai mult de 50% dintre pacienți au prezentat tulburări cognitive; 16 % au avut probleme cu funcția executivă (folosirea memoriei de lucru, gândirea flexibilă și prelucrarea informațiilor), 6% au avut probleme vizuo-spațiale (dificultăți de apreciere a adâncimii și de a vedea contrastul), 6% au avut probleme de memorie și 25% au manifestat o combinație a tuturor acestor simptome.
Problemele cognitive și psihopatologice au fost mult mai grave la persoanele mai tinere, majoritatea pacienților cu vârsta sub 50 de ani având probleme cu funcțiile executive ale creierului. În întregul eșantion, severitatea mai mare a simptomelor respiratorii acute COVID-19 în timpul internării în spital a fost asociată cu o performanță scăzută a funcției executive.
În plus, o observare longitudinală a aceleiași cohorte, la 10 luni de la COVID-19, a arătat o reducere a tulburărilor cognitive de la 53 la 36%, dar o prezență persistentă a PTSD și a simptomelor depresive.
Autorul principal al studiului, Prof. Massimo Filippi, de la Institutul Științific și Universitatea Vita-Salute San Raffaele, Milano, Italia, a explicat că „studiul nostru a confirmat că probleme cognitive și comportamentale semnificative sunt asociate cu COVID-19 și persistă la câteva luni după remisia bolii”.
„O constatare deosebit de alarmantă este schimbările funcției executive pe care am constatat-o, ceea ce poate face dificilă concentrarea, planificarea, gândirea flexibilă și amintirea lucrurilor. Aceste simptome au afectat trei din 4 pacienți mai tineri care erau la vârsta de muncă”, a completat aceta.
Nu a fost observată nicio relație semnificativă între performanța cognitivă și volumul creierului în cadrul studiului.
„Sunt necesare studii mai mari și urmărirea pe termen lung a acestor pacienți, dar acest studiu sugerează că boala COVID-19 este asociată cu probleme cognitive și psihopatologice semnificative”, a concluzionat dr. Canu, cercetător la Spitalul San Raffaele din Milano și autor principal al studiului. „Urmărirea pacienților și tratamentele adecvate sunt cruciale pentru a se asigura că cei spitalizați anterior primesc sprijin adecvat pentru a ajuta la ameliorarea acestor simptome”, a conchis el, într-un comunicat remis redacției.
Milioane de oameni cred că vaccinul COVID nu este un vaccin real. Care e adevărul, de fapt?
Vaccinul COVID al Moderna intră într-un adevărat studiu cu placebo, sub presiunea lui Robert F. Kennedy Jr.
Cum a apărut COVID-19. Ce a declarat FBI despre apariția pandemiei și scăparea virusului din laborator.
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
Ce trebuie să știm despre varianta EG.5 a COVID-19. Ce este, care sunt simptomele și ce o diferențiază de restul variantelor COVID-19.
Ce greșeli s-au făcut în timpul pandemiei de COVID în ceea ce privește tratamentul.
Comisia Europeană a autorizat vaccinul actualizat COVID-19 de la Novavax, conceput special pentru a viza tulpina JN.1 a COVID.
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
China afirmă că institutul Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
Ce trebuie să știi dacă faci COVID-19 în această vară.
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
Lipsa mirosului este unul dintre efectele long-COVID. Milioane de astfel de cazuri sunt raportate în lume.
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
EG.5, noua variantă de COVID, face deja victime și în România. S-au înregistrat cazuri de infecții cu noua tulpină de coronavirus.