Crizele de orice natură întăresc relațiile sociale, nu le diluează. Efortul instituțional e cel care poate schimba comportamentele comunitare. Sunt ideile sociologului Ioan Hosu, cadru didactic la UBB...
"Orice criză majoră pe care o traversăm, că e vorba de o criză financiar-bancară, medico-socială ori politică, schimbă ceva între relațiile dintre oameni", apreciază sociologul Ioan Hosu, cadru didactic la UBB Cluj, pentru DC Medical. Dacă efectele distanțării sociale, implicit și distanțare fizică, sunt dificil de evaluat acum, în schimb, spune sociologul, reacțiile societății (implicit și protestele) – fie că vorbim de cea românească, franceză, elvețiană sau germană – sunt dovada a ceea ce înseamnă contact uman: "omul-i făcut să se întâlnească, să interacționeze. Dimensiunea interacțiunii sociale fizice primează dincolo de frica de moarte, de îmbolnăvire".
Crizele întăresc relațiile sociale între cei care sunt în aceeași comunitate de valori și interese. E ipoteza în care crede Ioan Hosu.
"Relațiile sociale nu se diluează în perioada asta, iar dacă se diluează asta înseamnă că n-au existat consistent, coerent și puternic niciodată. (...) O criză ne va aduce împreună, nu ne va despărți. Orice criză, istoric vorbind, întărește și adună în jurul liderilor. Nu cred că se schimbă ceva major", adaugă el.
Ce se schimbă, iar asta major, e în zona relațiilor profesionale, a interacțiunii individ cu instituție, în zona politică – campaniile electorale vor fi mult mutate în zona online, iar băile de mulțime vor fi mai greu de realizat. La fel și mulțimile hedoniste (festivaluri). Sociologul se așteaptă la reconfigurări pe partea culturală, de film, teatru, cinematograf.
Discuțiile despre pandemia COVID-19 ridică semne de întrebare mai ales că specialiștii, medicii dezbat și vin cu o mulțime de idei, care mai de care. "Nouă, această dezbatere a lor ne transferă semne de întrebare", adaugă sociologul. Iar sumedenia de discuții, ipoteze, măsurile autorităților, totul se rezumă la:
"Fiecare înțelege cât poate din ce înseamnă responsabilitate pentru el, familie, copii, nepoți. (...) Dacă refuzi expertiza medicului, refuzi și intervenția medicului. Asta vedem în unele cazuri de lideri spirituali, religioși, pe care îi vedem apoi internați și acceptă intervenția medicală. Deci?", subliniază Hosu.
În opinia acestuia, comportamentele și modul de înțelegere în ceea ce înseamnă comunicare publică variază în funcție de factori multipli: nivelul de educație, gradul de responsabilizare, civism, participare. "Sunt multe elemente care țin de variabile individuale și instituționale. (...) Efortul instituțional e cel care poate schimba comportamentele comunitare. (...) Liderii locali, comunitari, spirituali au rolul lor în această poveste și în unele cazuri nu prea și-au făcut rolurile, n-au performat. De aici vin diferențele", consideră specialistul.
Milioane de oameni cred că vaccinul COVID nu este un vaccin real. Care e adevărul, de fapt?
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
China afirmă că institutul Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.
Comisia Europeană a semnat cu Moderna un contract pe 4 ani pentru vaccinurile anti-COVID-19.
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.