Dispozitivul percepe de la distanţă, chiar şi de la zeci de metri, modificări ale motilităţii ţesuturilor, provocate de boală.
Potrivit Agerpres, acest dispozitiv poate identifica simptome precum raluri pulmonare, febră sau reducerea saturaţiei oxigenului în sânge.
"Dispozitivul nostru poate simţi de la distanţă nano-motilitatea ţesutului de lângă vasele de sânge şi poate detecta modificări ale motilităţii ca urmare a acestor parametri", au spus cercetătorii.
Potrivit echipei, capacitatea noii metode de a diagnostica de la distanţă poate să scadă riscul de infectare al personalului medical.
Într-un alt studiu realizat la BIU, cercetătorii lucrează la dezvoltarea anticorpilor care pot fi injectaţi, acţionând ca un vaccin pasiv contra coronavirusului, notează Xinhua. Crearea noilor anticorpi se face prin "maparea" anticorpilor pacienţilor care s-au vindecat după ce au contractat coronavirusul.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.
Comisia Europeană a semnat cu Moderna un contract pe 4 ani pentru vaccinurile anti-COVID-19.
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.