Specialiști de la Spitalul Militar Central din București amintesc, pe Facebook, despre criza sanitară generată de pandemia COVID-19 că ”a creat mari disfuncționalități în sistemele sanitare la nivel mondial, iar consecințele au fost resimțite în special în rândul pacienților cu boli cronice”.
Asistent universitar dr. Vasile Balaban, medic specialist în Gastroenterologie la Ambulatoriul Integrat al SUUMC, spune că grijile pacienților cu boli inflamatorii intestinale să nu se îmbolnăvească de COVID sunt juste.
”Grija este una fondată, având în vedere că pentru controlul inflamației, pacienții care suferă de boală Crohn sau colită ulcerativă urmează adesea tratamente imunosupresoare, care îi expun unui risc crescut de infecții, inclusiv virale. În plus, necesitatea de a merge la spital sau policlinică pentru analize, tratamente perfuzabile sau proceduri endoscopice/imagistice poate crește riscul de expunere la SARS-CoV-2”, susține dr Balaban.
Până acum, studiile existente ”nu arată că pacienții cu boli inflamatorii intestinale ar avea un risc crescut de infectare cu noul coronavirus”.
”Deși nu este clar dacă inflamația intestinală este un factor de risc pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, recomandarea fermă este ca pacienții cu boli inflamatorii intestinale să urmeze îndeaproape indicațiile medicale pentru obținerea și menținerea remisiunii, pentru a diminua riscul unui puseu de boală, care ar putea necesita intensificarea tratamentului sau chiar spitalizare. (...) Așadar, recomandarea actuală pentru pacienții cu boli inflamatorii intestinale este să continue regimul alimentar și tratamentul sub îndrumarea medicului curant, în vederea inducției și menținerii remisiunii.
Lipsa aderenței la dietă și tratament poate duce la apariția unui puseu de boală, care poate necesita corticosteroizi sau spitalizare. Totodată, pacienții care suferă de Crohn sau colită ulcerativă trebuie să mențină cu strictețe recomandările autorităților pentru prevenția infecției cu noul coronavirus (distanțare socială, purtarea măștii, igiena mâinilor). În cazul infectării cu virusul SARS-CoV-2, este recomandat să contacteze medicul curant privitor la modificarea tratamentului de fond”, mai precizează Vasile Balaban.
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
Moderna retrage cererea pentru vaccinul combinat antigripal COVID.
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Explozie neașteptată a COVID-19 în România. Cazurile noi se dublează într-o săptămână, iar reinfecțiile alarmante iau amploare!
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
Comisia Europeană a autorizat vaccinul actualizat COVID-19 de la Novavax, conceput special pentru a viza tulpina JN.1 a COVID.
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
China publică o cartă albă în care exclude posibilitatea ca Wuhan să fie originea "naturală" a virusului SARS-CoV-2.