Specialiști de la Spitalul Militar Central din București amintesc, pe Facebook, despre criza sanitară generată de pandemia COVID-19 că ”a creat mari disfuncționalități în sistemele sanitare la nivel mondial, iar consecințele au fost resimțite în special în rândul pacienților cu boli cronice”.
Asistent universitar dr. Vasile Balaban, medic specialist în Gastroenterologie la Ambulatoriul Integrat al SUUMC, spune că grijile pacienților cu boli inflamatorii intestinale să nu se îmbolnăvească de COVID sunt juste.
”Grija este una fondată, având în vedere că pentru controlul inflamației, pacienții care suferă de boală Crohn sau colită ulcerativă urmează adesea tratamente imunosupresoare, care îi expun unui risc crescut de infecții, inclusiv virale. În plus, necesitatea de a merge la spital sau policlinică pentru analize, tratamente perfuzabile sau proceduri endoscopice/imagistice poate crește riscul de expunere la SARS-CoV-2”, susține dr Balaban.
Până acum, studiile existente ”nu arată că pacienții cu boli inflamatorii intestinale ar avea un risc crescut de infectare cu noul coronavirus”.
”Deși nu este clar dacă inflamația intestinală este un factor de risc pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, recomandarea fermă este ca pacienții cu boli inflamatorii intestinale să urmeze îndeaproape indicațiile medicale pentru obținerea și menținerea remisiunii, pentru a diminua riscul unui puseu de boală, care ar putea necesita intensificarea tratamentului sau chiar spitalizare. (...) Așadar, recomandarea actuală pentru pacienții cu boli inflamatorii intestinale este să continue regimul alimentar și tratamentul sub îndrumarea medicului curant, în vederea inducției și menținerii remisiunii.
Lipsa aderenței la dietă și tratament poate duce la apariția unui puseu de boală, care poate necesita corticosteroizi sau spitalizare. Totodată, pacienții care suferă de Crohn sau colită ulcerativă trebuie să mențină cu strictețe recomandările autorităților pentru prevenția infecției cu noul coronavirus (distanțare socială, purtarea măștii, igiena mâinilor). În cazul infectării cu virusul SARS-CoV-2, este recomandat să contacteze medicul curant privitor la modificarea tratamentului de fond”, mai precizează Vasile Balaban.
Comisia Europeană a autorizat vaccinul actualizat COVID-19 de la Novavax, conceput special pentru a viza tulpina JN.1 a COVID.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Explozie neașteptată a COVID-19 în România. Cazurile noi se dublează într-o săptămână, iar reinfecțiile alarmante iau amploare!
FDA aprobă, în sfârșit, vaccinul Novavax, dar doar pentru unii! Robert F. Kennedy Jr. trage un semnal de alarmă.
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
COVID-19 mai are o complicație. Aceasta afectează capacitatea creierului.
Moderna retrage cererea pentru vaccinul combinat antigripal COVID.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Ce greșeli s-au făcut în timpul pandemiei de COVID în ceea ce privește tratamentul.
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
Cercetătorii spun adevărul despre măștile de protecție pe care le-am purtat în timpul pandemiei de COVID.
Comisia Europeană a semnat cu Moderna un contract pe 4 ani pentru vaccinurile anti-COVID-19.
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
Cum poate scăpa un virus din laborator. Adrian Streinu-Cercel, dezvăluire la DC Medical.
COVID-19 va fi comparabil cu gripa sezonieră. Când se declară sfârșitul pandemiei.
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.