Doi factori ar putea transforma vaccinarea anti COVID-19 în ceva periodic: apariția altor noi tulpini pentru care vaccinurile să trebuiască să fie modificate sau dacă răspunsul nostru imunitar căpătat în urma vaccinării va avea o durată limitată.
„Este posibil să avem cicluri de vaccinare similare cu cele pentru prevenirea infecției gripale, din două motive: un motiv îl poate constitui variația antigenică, așa-numitele mutații, care pot duce la apariția unor tulpini noi și atunci ar trebui în fiecare an sau la doi ani, poate, asta e o chestiune pe care nu putem acum s-o stabilim, dar vaccinurile ar trebui să țină pasul cu aceste mutații, în cazul în care se dovedesc că nu mai sunt eficiente. Asta este prima eventualitate. Cea de-a doua eventualitate este legată de persistența răspunsului imun, adică dacă persistența răspunsului imun va exista un an, doi ani sau trei ani. În funcție de această persistență a răspunsului imun după vaccinare, vor exista oportunități pentru administrarea acestei doze suplimentare periodic”, a arătat prof dr Alexandru Rafila, la Digi24.
Dar cum află o persoană dacă în urma vaccinului are suficienți antiorpi? Evident, face teste, dar nu orice fel de teste, atrage atenția profesorul, care nu le recomandă pe cele rapide, ci pe cele serologice.
„În ceea ce privește testele serologice serioase care determină anticorpii, ele s-au perfecționat foarte mult. Dacă inițial erau teste care arătau tipul de anticorpi, adică cei care apar prima dată, în primă fază - se numesc imunoglobuline M (IgM) sau imunoglobuline G (IgG), fiind specifice infecției cu coronavirus, dar era un mix de anticorpi -, în momentul de față avem două elemente care contează. Primul este legat de faptul că se detectează acum anticorpii anti-Spike, adică împotriva proteinei S, chiar mai mult decât atât, sunt anticorpi neutralizanți, adică sunt exact cei care blochează porțiuni din proteina S, responsabilă de atașarea la o celulă. Și putem avea - nu avem deocamdată teste exact cantitative, adică să vedem un titlu de anticorpi, ci avem teste semi-cantitative, care arată un grad de intensitate al reacției mai degrabă decât un nivel, o cantitate, de anticorpi”, a mai arătat Alexandru Rafila.
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
Pandemia COVID-19 nu mai este o urgență de sănătate la nivel mondial.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Vaccinul COVID al Moderna intră într-un adevărat studiu cu placebo, sub presiunea lui Robert F. Kennedy Jr.
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
Cum a apărut COVID-19. Ce a declarat FBI despre apariția pandemiei și scăparea virusului din laborator.
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
Ce trebuie să știi dacă faci COVID-19 în această vară.
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
Cum poate scăpa un virus din laborator. Adrian Streinu-Cercel, dezvăluire la DC Medical.
Milioane de oameni cred că vaccinul COVID nu este un vaccin real. Care e adevărul, de fapt?
Long-COVID și terapiile experimentale și miraculoase. Care sunt cele mai căutate, dar și de ce îi pun pe pacienți în pericol.
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
COVID-19 va fi comparabil cu gripa sezonieră. Când se declară sfârșitul pandemiei.