Studiu NIH: Testele de laborator, incerte pentru diagnosticul de long-COVID
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
„Trebuie să luăm măsuri acolo unde avem dovezi că se transmite COVID-19 mai intens”, atrage atenția prof dr Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie și membru în board-ul OMS.
„Focarul, ca și în cazul transmiterii comunitare, dacă avem răbdare, putem să ne dăm seama care este cea mai probabilă sursă de infecție. Putem să vedem dacă există mai multe persoane infectate, chiar dacă nu sunt în focar, dar care au frecventat aceleași zone. Dar trebuie puțină răbdare, puțin mai multă aplecare, sigur, testarea nu trebuie făcută peste tot, dar putem să aflăm aceste răspunsuri și atunci poți să iei măsurile țintit ca și zonă - asta e mai simplu, pentru că vezi unde se transmite mai mult -, dar și corelarea cu anumite tipuri de activități”, a explicat specialistul.
Alexandru Rafila nu crede că numărul mare de cazuri din Capitală s-ar datora redeschiderii restaurantelor și nici că închiderea din nou a acestora ar fi o măsură bună în acest moment.
„Majoritatea au funcționat în regim de terasă, sau dacă au funcționat în interior, pentru că a fost puțină lume, spațiul dintre clienți a fost foarte mare și bănuiesc că și personalul acestor restaurante a utilizat măști de protecție încât să evite îmbolnăvirea. Așa că eu mă îndoiesc, în momentul ăsta, că asta e problema. Sigur, dacă se răcește vremea, lumea se mută de la exterior în interior, atunci putem să discutăm despre pericolul transmiterii în astfel de zone. Dar până atunci nu aș face o astfel de afirmație pentru că nu am dovezi. Sigur, dacă s-au făcut studii care dovedesc că mulți dintre cei infectați s-au îmbolnăvit în restaurantele care funcționează în interior, atunci este OK, este o măsură care este justificată. Dar, repet, trebuie să fim mai preciși în decizie, bazându-ne pe dovezi”, a punctat Alexandru Rafila, la Digi24.
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
Comisia Europeană a semnat cu Moderna un contract pe 4 ani pentru vaccinurile anti-COVID-19.
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
China publică o cartă albă în care exclude posibilitatea ca Wuhan să fie originea "naturală" a virusului SARS-CoV-2.
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Explozie neașteptată a COVID-19 în România. Cazurile noi se dublează într-o săptămână, iar reinfecțiile alarmante iau amploare!
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.