Neprimirea unei fetițe, de 10 ani, la Spitalul de Boli Infecțioase Victor Babeș din Timișoara din cauza lipsei de locuri la Terapie Intensivă a arătat, încă o dată, gravitatea situației create din pricina numărul mare de infectări.
”Era vorba de o fetiță de la Arad care era cu comorbidități și necesita Terapie Intensivă. Și pe Terapie Intensivă, noi nu mai avem niciun loc și nu am putut să o primim”, a declarat medicul Virgil Musta. Spitalul a fost nevoit, tot din pricina lipsei de locuri la Terapie Intensivă, să transfere pacienți cu COVID. ”Am avut o femeie care a trebuit să o transferăm pentru că era cu risc de a trebui intubată. Am transferat-o la Spitalul Județean din Arad, la ATI”, precizează Musta.
Acesta mai spune că de câteva zile unitatea medicală unde lucrează a primit un spațiu cu 45 de paturi din cadrul unui Centrul de Recuperare Cardiovasculară. O gură de oxigen. Ar mai exista posibilitatea ca la Spitalul Municipal din Timișoara să se facă o secție de COVID. Probabil la Cardiologie sau la secția de Medicina Muncii, însă nu se știe sigur.
Atunci când în județul în care ar trebui să fie internat bolnavul cu formă severă de COVID nu mai sunt locuri la Terapie Intensivă, explică medicul Musta, se solicită ajutor în județele limitrofe. ”Dacă nici în ele nu e loc, atunci la nivelul Bucureștiului este un comandament care se uită să vadă unde sunt locuri în țară și trimit acolo”, adaugă specialistul.
Nici la Institutul Matei Balș din București lucrurile nu stau prea bine.
”Dacă vorbim de Terapie Intensivă, lucrurile stau și mai rău pentru că, pe de o parte, nu avem un număr mare de locuri, iar ele sunt întotdeauna ocupate și când se eliberează imediat există cereri și cererile vin din țară, și vin și de la pacienții noștri care sunt cu forme grave și care sunt menținuți pe secțiile de non-terapie, dar pot oricând să se degradeze. (…) La noi, deocamdată, funcționează în așa fel lucrurile încât pacientul poate să ajungă la noi pentru evaluare chiar dacă nu avem locuri”, afirmă medicul Adrian Marinescu de la Institutul Matei Balș.
Iar dacă după acea evaluare a pacientului se stabilește că suferă de o formă medie sau severă de COVID-19 și are nevoie de internare se apelează la Centrul de comandă din București. ”Și dacă nu găsim o soluție pentru că Centrul de comandă e depășit și, atunci da, se întâmplă ca pentru acel pacient să găsim o variantă orice alt spital mai aproape sau mai departe. Lucrul ăsta se întâmplă zilnic”, adaugă medicul Marinescu.
Iar, continua acesta, când acel Centru de comandă ”nu găsește o soluție se aglomerează camera de gardă cu pacienții gravi care au nevoie de internare și au nevoie de internare într-un timp scurt și nu există o soluție și sunt timpi de așteptare”.
Ce e de făcut? ”Clar, trebuie găsite variante ca să fie mai multe locuri și nu mă refer doar la Terapie Intensivă”, consideră medicul Adrian Marinescu.
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
Este omenirea amenințată de alte pandemii și dezastre epidemiologice? Suntem mai pregătiți după experiența tragică a pandemiei COVID-19?
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
Un nou vaccin anti-COVID va fi disponibil pentru persoanele care doresc să se vaccineze pentru prima dată.
COVID-19 va fi comparabil cu gripa sezonieră. Când se declară sfârșitul pandemiei.
EG.5, noua variantă de COVID, face deja victime și în România. S-au înregistrat cazuri de infecții cu noua tulpină de coronavirus.
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
Explozie neașteptată a COVID-19 în România. Cazurile noi se dublează într-o săptămână, iar reinfecțiile alarmante iau amploare!
Merck și Ridgeback retrag cererea pentru medicamentul COVID în Uniunea Europeană.
COVID are efecte surprinzătoare. Infecția cu SARS-COV-2 a avut și unele beneficii asupra creierului.
Ce s-a constatat în cazul celor trei medicamente pentru COVID-19: remdesivir, molnupiravir și nirmatrelvir / ritonavir.
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.