Medicii trag un semnal de alarmă: boala de ficat provocată de alcool apare adesea fără simptome. Cantitatea care crește riscul.
Consumul regulat de alcool rămâne una dintre principalele cauze ale bolilor grave de ficat la nivel mondial. Un nou review publicat în JAMA arată că boala hepatică asociată consumului de alcool reprezintă cea mai frecventă cauză de îmbolnăvire și deces prin afecțiuni hepatice, dar și principala indicație pentru transplant de ficat în Europa și Statele Unite.
Datele analizate de cercetători arată o evoluție îngrijorătoare. În SUA, mortalitatea provocată de această afecțiune aproape s-a dublat în ultimele două decenii, de la 6,7 decese la 100.000 de locuitori în 1999 la 12,5 decese la 100.000 în 2022.
Specialiștii atrag atenția că riscul nu apare doar la consumatorii foarte mari de alcool.
Potrivit analizei, boala hepatică poate apărea după ani de consum zilnic de:
O băutură standard conține 14 grame de alcool pur și echivalează cu aproximativ:
Autorii subliniază însă că susceptibilitatea diferă de la o persoană la alta, iar unele persoane pot dezvolta leziuni hepatice chiar și la niveluri mai reduse de consum.
Una dintre cele mai mari probleme este faptul că aproximativ 90% dintre pacienți nu prezintă simptome specifice în stadiile inițiale.
Mulți acuză doar oboseală, simptom ușor de pus pe seama altor cauze.
Pe măsură ce boala avansează, pot apărea:
În stadiile avansate, când apare ciroza decompensată, pacienții pot dezvolta ascită, hemoragii digestive prin varice esofagiene, encefalopatie hepatică și insuficiență hepatică.
Pe lângă cantitatea și durata consumului de alcool, cercetătorii identifică mai mulți factori care accelerează evoluția bolii:
Specialiștii atrag atenția că asocierea dintre alcool și obezitate crește considerabil riscul de ciroză, cancer hepatic și boli cardiovasculare.
Autorii recomandă evaluarea persoanelor cu consum cronic de alcool prin metode neinvazive.
Printre acestea se numără scorul FIB-4, care folosește vârsta, valorile transaminazelor și numărul de trombocite pentru estimarea gradului de fibroză hepatică.
În cazul pacienților cu risc crescut, medicii pot recomanda elastografia tranzitorie, o investigație care măsoară rigiditatea ficatului, sau teste de sânge specializate pentru evaluarea fibrozei.
Mesajul central al cercetătorilor este clar: oprirea consumului de alcool reprezintă cea mai eficientă formă de tratament.
Analiza arată că pacienții cu ciroză alcoolică care au rămas abstinenți timp de aproximativ trei ani au avut un risc cu peste 50% mai mic de deces prin boli hepatice și un risc semnificativ redus de mortalitate din orice cauză, comparativ cu persoanele care au continuat să consume alcool.
Pentru sprijinirea abstinenței, ghidurile recomandă psihoterapie, inclusiv terapia cognitiv-comportamentală și terapia motivațională, dar și medicamente precum baclofenul sau naltrexona, în funcție de profilul pacientului.
În cazurile severe, cu hepatită alcoolică gravă sau ciroză decompensată, evaluarea pentru transplant hepatic poate reprezenta singura opțiune terapeutică.
Autorii subliniază că mulți pacienți declară un consum mai mic de alcool decât în realitate. Din acest motiv, medicii recomandă utilizarea unor chestionare validate, precum Alcohol Use Disorders Identification Test (AUDIT), iar în anumite situații, biomarkeri de laborator care pot confirma consumul recent de alcool.
Identificarea precoce a bolii hepatice asociate alcoolului oferă șansa unei intervenții înainte de apariția cirozei și a complicațiilor ireversibile. Renunțarea la alcool rămâne măsura cu cel mai mare impact asupra supraviețuirii și a calității vieții.