Helicobacter pylori poate modifica celulele stomacului cu ani înainte de apariția cancerului. Ce au descoperit cercetătorii și cum poate fi redus riscul.
O bacterie care infectează stomacul poate modifica profund celulele mucoasei gastrice, cu ani înainte de apariția cancerului. Cercetătorii au descoperit că Helicobacter pylori activează mecanisme pe care organismul le folosește în mod normal pentru vindecarea rănilor. În anumite condiții, acestea pot favoriza apariția leziunilor precanceroase.
Un studiu realizat de cercetătorii de la Charité - Universitätsmedizin Berlin și publicat în revista Nature Communications explică modul în care infecția cronică cu Helicobacter pylori modifică țesuturile stomacului. Descoperirea ar putea deschide calea către noi metode de prevenire a cancerului gastric.
Cancerul gastric nu apare peste noapte. În multe cazuri, mucoasa stomacului trece printr-o serie de modificări care se dezvoltă de-a lungul anilor.
Unul dintre principalii factori de risc este infecția cronică cu Helicobacter pylori, o bacterie care poate supraviețui în mediul acid al stomacului și care se transmite frecvent în cadrul familiei.
Persoanele care au rude apropiate diagnosticate cu cancer gastric prezintă un risc crescut, în special dacă există și o infecție cu această bacterie.
Profesorul Michael Sigal, specialist în oncologie gastrointestinală la Charité, explică de ce este important ca modificările să fie identificate înainte de apariția unei tumori.
”Întâlnim exact astfel de persoane în clinică, iar acestea sunt adesea foarte îngrijorate. Dacă înțelegem ce se întâmplă în țesutul stomacului chiar înainte de apariția cancerului, am putea interveni”, explică profesorul Michael Sigal.
Echipa de cercetare a analizat zeci de mii de celule din mucoasa gastrică afectată de infecție. Specialiștii au urmărit modificările genetice care apar în fiecare tip de celulă și modul în care acestea comunică între ele.
Au utilizat modele animale și versiuni miniaturale ale țesutului gastric, create în laborator. Aceste modele le-au permis să urmărească transmiterea semnalelor între celule și să identifice etapele care favorizează apariția leziunilor precanceroase.
Rezultatele au arătat că bacteria nu provoacă doar inflamație. Infecția poate activa un mecanism biologic pe care organismul îl folosește în mod normal în timpul dezvoltării embrionare și pentru repararea țesuturilor afectate.
”Mucoasa gastrică infectată nu doar că se dezvoltă mai repede, ci trece într-o stare fundamental diferită. Se activează treptat un proces care, în mod normal, apare doar în timpul dezvoltării embrionare și al vindecării rănilor”, explică Giulia Beccaceci, prima autoare a studiului.
Această schimbare poate avea consecințe de lungă durată asupra țesutului gastric.
În mod normal, stomacul dispune de mecanisme care îi protejează mucoasa și controlează înlocuirea celulelor deteriorate. Infecția cu Helicobacter pylori poate perturba aceste mecanisme de apărare. Atunci când bacteria depășește barierele naturale ale stomacului, sistemul imunitar reacționează.
Celulele imunitare ajung în zona infectată și eliberează substanțe care întrețin inflamația. Una dintre cele mai importante este interleukina-1 beta (IL-1β). Această substanță acționează asupra țesutului conjunctiv aflat sub mucoasa stomacului. De aici pornește un alt semnal, care activează mecanismele de reparare a țesutului.
Problema apare atunci când acest proces rămâne activ pentru o perioadă îndelungată. Celulele mucoasei se înmulțesc mai rapid, iar structura țesutului începe să se modifice.
”Așadar, țesutul conjunctiv nu este doar un spectator, ci reprezintă adevăratul întrerupător”, explică Giulia Beccaceci.
Cercetătorii consideră că această comunicare dintre celulele imunitare, țesutul conjunctiv și mucoasa gastrică reprezintă o verigă importantă în procesul care poate duce la cancer.
Descoperirea are implicații importante pentru prevenție. Eliminarea bacteriei Helicobacter pylori cu ajutorul antibioticelor poate reduce riscul de cancer gastric, în special dacă tratamentul are loc înainte de apariția unor modificări avansate ale mucoasei.
Profesorul Michael Sigal recomandă testarea persoanelor care prezintă un risc crescut.
”Persoanele cu risc crescut, de exemplu din cauza antecedentelor familiale de cancer gastric, a simptomelor sau a unei infecții cunoscute, ar trebui să fie testate pentru bacteria gastrică și, dacă rezultatul este pozitiv, să primească tratament cu antibiotice.
Este simplu și s-a demonstrat că reduce riscul de cancer gastric. Elimină iritația persistentă a țesutului, care întreține lanțul de modificări ce favorizează apariția bolii”, explică specialistul.
Totuși, eliminarea bacteriei nu garantează că mucoasa stomacului revine complet la normal. La unele persoane, modificările celulare pot persista chiar și după tratament, iar riscul de cancer rămâne crescut.
Una dintre problemele pe care cercetătorii încearcă să le rezolve este identificarea pacienților la care mucoasa gastrică a suferit deja modificări persistente.
”Pentru a identifica în mod fiabil aceste persoane, dezvoltăm în prezent markeri care pot detecta, în probele de țesut prelevate din mucoasă, dacă țesutul se află pe calea către transformarea precanceroasă”, explică profesorul Michael Sigal.
Acești markeri ar putea ajuta medicii să identifice pacienții care au nevoie de supraveghere suplimentară, chiar dacă infecția a fost tratată cu succes.
Cercetătorii au identificat și posibile ținte pentru dezvoltarea unor medicamente care să întrerupă procesul de transformare a mucoasei gastrice. Una dintre acestea este interleukina-1 beta, substanța inflamatorie care transmite semnale către țesutul conjunctiv.
”Acum înțelegem etapele individuale ale acestui lanț și, prin urmare, potențialele ținte pentru medicamente”, explică profesorul Sigal.
O posibilă strategie ar fi blocarea răspunsului celulelor conjunctive la interleukina-1 beta. În modelele experimentale, această cale de comunicare este implicată în modificările anormale ale mucoasei.
Cercetătorii au observat și o legătură cu enzima COX-2, asupra căreia acționează unele medicamente antiinflamatoare. Studii populaționale anterioare au asociat utilizarea regulată a anumitor antiinflamatoare cu un risc mai mic de tumori gastrointestinale.
Aceste rezultate nu înseamnă însă că antiinflamatoarele trebuie administrate pentru prevenirea cancerului gastric. Beneficiile potențiale trebuie confirmate prin cercetări suplimentare, iar aceste medicamente pot provoca sângerări digestive și alte reacții adverse.
Echipa de la Charité lucrează la dezvoltarea unei clinici dedicate prevenției cancerului. Scopul este identificarea persoanelor cu risc crescut și analiza modificărilor din mucoasa gastrică înainte ca acestea să evolueze către cancer.
”Deși știm acum că boala poate fi prevenită dacă intervențiile au loc suficient de devreme, rămâne de văzut dacă un țesut care a fost deja reprogramat poate reveni la starea sa normală”, afirmă profesorul Michael Sigal.
Cercetătorii speră că noile descoperiri vor permite dezvoltarea unor tratamente care să oprească sau chiar să inverseze modificările precanceroase. Deocamdată, aceste abordări sunt în stadiul de cercetare.
Pentru persoanele cu infecție confirmată cu Helicobacter pylori, diagnosticarea și tratamentul adecvat rămân măsuri importante de reducere a riscului de cancer gastric.
