Ce efect au chimioterapia și radioterapia asupra refacerii sistemului imunitar după transplantul de măduvă osoasă?

Sursa: Freepik

Tratamentul administrat înainte de transplantul de măduvă osoasă poate influența nu doar refacerea celulelor sanguine, ci și modul în care se reconstruiește sistemul imunitar.

Ce trebuie să știi:

  • Chimioterapia și radioterapia administrate înainte de transplant pot influența numărul și tipurile de celule sanguine și imunitare produse ulterior.

  • Două categorii de celule, celulele stem hematopoietice (HSC) și celulele progenitoare multipotente (MPP), pot contribui la refacerea sângelui și a sistemului imunitar.

  • Celulele HSC au produs, în general, mai multe celule sanguine și imunitare și au fost mai puțin influențate de tratamentele de condiționare decât celulele MPP.

  • Descoperirile ar putea ajuta la adaptarea tratamentelor administrate înainte de transplant, astfel încât recuperarea pacienților să fie mai eficientă.

Transplantul de măduvă osoasă este utilizat în tratamentul unor boli grave, inclusiv leucemia, limfomul și anumite afecțiuni sanguine ereditare. Însă, înainte de procedură, organismul pacientului trebuie pregătit pentru a primi celulele donatorului. Acest lucru presupune, în anumite cazuri, administrarea chimioterapiei sau radioterapiei.

Dar ce se întâmplă cu sistemul imunitar după acest tratament? Cât de mult contează tipul de celule transplantate și cât de diferit poate fi procesul de recuperare în funcție de metoda folosită pentru pregătirea organismului?

Un studiu realizat de o echipă de la Universitatea din California de Sud (USC), în cadrul laboratorului USC Stem Cell, oferă noi indicii despre aceste procese. Cercetătorii au urmărit comportamentul unor celule umane după transplant și au observat că tratamentele administrate înaintea procedurii pot influența felul în care se reconstruiesc sângele și sistemul imunitar.

Rezultatele au fost publicate în revista npj Regenerative Medicine.

Două tipuri de celule care pot contribui la refacerea sistemului imunitar

Echipa condusă de dr. Rong Lu a analizat două categorii de celule implicate în producerea celulelor sanguine și imunitare: celulele stem hematopoietice (HSC) și celulele progenitoare multipotente (MPP).

Ambele pot da naștere mai multor tipuri de celule sanguine și imunitare. Totuși, există o diferență importantă între ele. Celulele HSC sunt considerate responsabile de regenerarea pe termen lung a sistemului sanguin, în timp ce celulele MPP au fost privite, în general, ca având o capacitate mai limitată de regenerare.

Pentru a înțelege mai bine cum funcționează aceste celule umane, cercetătorii au folosit o metodă specială de urmărire, bazată pe coduri de bare genetice. Practic, fiecare celulă a primit un cod de identificare care le-a permis oamenilor de știință să urmărească atât celula inițială, cât și descendenții acesteia.

Astfel, au putut observa ce tipuri de celule sanguine și imunitare produce fiecare populație celulară și cum evoluează această producție în timp.

În cadrul experimentului, celulele umane au fost transplantate la șoareci, iar cercetătorii au urmărit ulterior contribuția lor la refacerea sistemului sanguin și imunitar.

„Am constatat că HSC-urile și MPP-urile umane nu se comportă întotdeauna așa cum ne-am aștepta pe baza studiilor anterioare efectuate pe șoareci”, a declarat dr. Rong Lu, profesoară de biologie a celulelor stem și medicină regenerativă la Școala de Medicină Keck a USC, care a coordonat cercetarea, conform Medical Xpress.

Aceasta a subliniat și importanța studierii directe a celulelor umane pentru a înțelege mai bine comportamentul lor în timpul transplantului.

Chimioterapia și radioterapia pot schimba modul în care se refac celulele sanguine

Una dintre cele mai importante părți ale studiului a vizat tratamentele administrate înainte de transplant, cunoscute sub numele de condiționare pretransplant.

Acestea au rolul de a reduce numărul celulelor stem și progenitoare proprii ale pacientului, astfel încât celulele provenite de la donator să aibă loc să se instaleze și să contribuie la producerea unor noi celule sanguine.

Cercetătorii au comparat trei situații: șoareci care au primit radioterapie, șoareci tratați cu busulfan, un medicament chimioterapic, și șoareci care nu au primit niciun tratament de condiționare.

Rezultatele au arătat că metoda de pregătire a organismului a influențat numărul și tipurile de celule sanguine și imunitare produse, dar și viteza cu care acestea au fost regenerate.

Un aspect important este că aceste diferențe au apărut fără ca tratamentele să afecteze în mod semnificativ instalarea celulelor donatorului în măduva osoasă.

Cu alte cuvinte, celulele transplantate au reușit să se stabilească în măduva osoasă, însă modul în care au contribuit ulterior la refacerea sistemului sanguin și imunitar a depins și de tratamentul administrat înaintea transplantului.

Celulele stem hematopoietice au fost mai rezistente la tratamentele de condiționare

O altă observație importantă a fost că cele două tipuri de celule nu au reacționat la fel la chimioterapie și radioterapie.

Celulele stem hematopoietice (HSC) au fost mai puțin influențate de tratamentele de condiționare și au menținut o producție mai constantă de celule sanguine și imunitare.

În schimb, celulele progenitoare multipotente (MPP) au fost mai sensibile. Tratamentele au modificat tipurile de celule imunitare pe care acestea le produceau.

În general, HSC au generat și un număr mai mare de celule sanguine și au fost mai eficiente în producerea mai multor categorii de celule sanguine și imunitare decât MPP.

Totuși, cercetătorii au observat și ceva neașteptat: celulele MPP umane au continuat să producă diferite tipuri de celule sanguine și imunitare pe o perioadă îndelungată după transplant.

Această observație sugerează că MPP ar putea avea o capacitate de regenerare pe termen lung mai mare decât se considera anterior, cel puțin în comparație cu ceea ce indicau studiile realizate pe șoareci.

Ce s-a întâmplat după un al doilea transplant

Pentru a testa cât de mult timp își pot păstra celulele capacitatea de regenerare, cercetătorii au realizat și un al doilea experiment.

Au prelevat celule stem hematopoietice și celule progenitoare multipotente de la primii șoareci care primiseră transplantul și le-au transplantat unui alt grup de animale.

Ambele tipuri de celule au continuat să producă celule sanguine și imunitare, însă la niveluri semnificativ mai mici.

Experimentul a scos la iveală și un alt fenomen surprinzător. La șoarecii care au primit al doilea transplant, producția de celule sanguine nu a avut loc doar în măduva osoasă, ci și în alte țesuturi.

Un exemplu a fost splina, care s-a mărit considerabil și a devenit un loc suplimentar în care se produceau celule sanguine.

Dr. Rong Lu a remarcat că un fenomen asemănător a fost observat și în anumite afecțiuni umane. Acesta ar putea indica faptul că mediul din măduva osoasă a șoarecilor nu oferă toate condițiile necesare pentru susținerea completă a producției de celule sanguine umane.

Descoperirile ar putea ajuta la personalizarea transplanturilor

Rezultatele studiului oferă informații importante despre felul în care celulele umane contribuie la refacerea sistemului sanguin și imunitar după transplant.

Pe termen lung, acestea ar putea ajuta la dezvoltarea unor strategii prin care tratamentele administrate înaintea transplantului să fie adaptate mai bine fiecărui pacient.

O astfel de abordare ar putea favoriza recuperarea celulelor sanguine și imunitare și ar putea contribui la reducerea complicațiilor asociate tratamentului.

Deocamdată, rezultatele provin din experimente realizate pe șoareci și sunt necesare cercetări suplimentare pentru a stabili în ce măsură observațiile se aplică pacienților care primesc un transplant de măduvă osoasă.

În continuare, echipa condusă de dr. Lu investighează modul în care celulele stem hematopoietice comunică cu celulele din jurul măduvei osoase și cum influențează aceste interacțiuni regenerarea sângelui și a sistemului imunitar.

Cercetătorii speră că aceste informații vor ajuta la explicarea diferențelor dintre recuperarea pacienților în funcție de tratamentele de condiționare și vor deschide calea către transplanturi mai sigure și mai eficiente.

Articole similare

Efectele anemiei asupra sistemului cardiovascular

25 sep 2019, 11:53
Există numeroase efecte ale anemiei asupra sistemului cardiovascular. Potrivit Bibliotecii Naționale de Medicină din SUA și a Institutelor Naționale de Sănătate, deficiența de fier este una...