Medicii de familie deplâng subfinanțarea asistenței medicale primare, cerând o creștere a finanțării de la 5,7%, cât este în prezent, la 10% din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.
„În acest moment, 5,7% este finanțarea medicală primară din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS). Pe lângă acesta, bugetul Sănătății mai are și componenta finanțării de la Ministerul Sănătății pentru alte programe naționale. Deci, bugetul total, cel puțin pe 2018, a fost 41 de miliarde de lei, ori asistența medicală primară a avut în 2018 - 1.960.000.000 lei, asta reprezintă 5,7% din FNUASS. Creșterea cu 100% a finanțării ar însemna undeva la 10% din Fondul Național Unic, nu din tot bugetul Sănătății, ceea ce ne-ar apropia de o medie europeană de 12%. (...) România a avut 4,68% din PIB pentru Sănătate. (...) Vrem ca, din aceștia 4,68%, 10% să fie alocați asistenței medicale primare", a declarat, marți, vicepreședintele Colegiului Medicilor din România, dr. Călin Bumbuluț, într-o conferință de presă.
El a precizat că, în București, 56% dintre cabinetele medicilor de familie încasează lunar un venit brut care este sub venitul brut al unui medic primar din sistemul bugetar.
„Peste 40% dintre cabinetele medicilor de familie din București sunt în incapacitate de a asigura venituri asistentelor medicale și altui personal angajat la un nivel decent. În acest moment, acești colaboratori ai noștri sunt salarizați la un nivel derizoriu, majoritatea iau undeva la 1.400 - 1.600 de lei net față de o asistentă medicală fără gradul principal din spitale, care are brutul conform grilei de salarizare undeva la 5.500 de lei, deci rămâne cu peste 3.200 - 3.500 de lei ca venit net. E evident că venitul acesta realizat în asistența medicală primară este sub jumătate din venitul realizat de o asistentă din spital. Ceea ce este mai rău decât atât - dar chiar medicul de familie mediu, cel care are în jur de 1.800 de pacienți pe listă, are venituri sub cele ale unei asistente de spital. S-a ajuns în această situație din cauza subfinanțării cronice", a explicat Bumbuluț, citat de Agerpres.
El a arătt că la nivel național, venitul brut al unui furnizor de servicii de medicină a familiei este în jur de 14.500 de lei.
„Am luat exemplul municipiului București, pentru că are 1.000 de furnizori de servicii de asistență medicală primară, - venitul mediu brut al unui furnizor în București este un pic mai mult decât media națională - în jur de 15.000 de lei pe lună. Acest venit brut include, pe lângă venitul medicului, atâta cât mai rămâne, salariul asistentului medical cu tot ce înseamnă impozite, dări către stat și chiria, cheltuieli de funcționare curentă, dotare, investiții eventual, consumabile, servicii de curățenie, servicii informatice, servicii contabile și tot ceea ce înseamnă funcționarea. În general, aceste cheltuieli directe și indirecte se ridică în acest moment la 58 - 60% din acest venit brut încasat de cabinet denumit furnizor de servicii", a arătat dr. Bumbuluț.
Vicepreședintele Colegiului Medicilor din România a spus că „menținerea discrepanțelor dintre veniturile realizate față de spitale va duce inerent la alterarea relațiilor de colaborare între palierele sistemului” și că din această cauză vor avea de suferit pacienții.
„Lipsa finanțării asistenței medicale primare afectează sănătatea populației, se afectează prevenția și profilaxia, grevează calitatea îngrijirilor. (...) Se ajunge la o discrepanță majoră și în calitatea furnizării serviciilor și nu din cauza noastră, ci a subfinanțării și a politicilor sanitare greșite", a mai spus Bumbuluț.
La rândul său, dr. Constantin Cârstea, și el vicepreședinte al Colegiului Medicilor din România, au fost demarate consultări pe normele contractului - cadru pentru 2019 cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Deocamdată au loc negocieri, medicii de familiei sperând să ajungă la o înțelegere cu reprezentanții autorităților.
Cartierul în care crește un copil influențează, mai târziu în viață, starea de sănătate a acestuia, concluzionează un studiu.
Cum putem să ne refacem organismul după infecția cu SARS-COV-2.
Un studiu din Olanda a analizat ce efecte are vârsta părinților asupra copiilor și a descoperit câteva beneficii. Cercetarea a comparat mai mulți factori.
Cum trebuie, de fapt, să păstrezi brânza. Iată lucrurile pe care nu le-ai știut despre acest aliment nelipsit de pe masă.
Livia Davidescu, medic din Craiova, scrie pe Facebook că încă un doctor, Ștefan Quai din Bihor, și-a pierdut viața în timpul gărzii.
Durerile de cap, spate, gât, dinți ori stomac se numără printre cele mai comune. Dacă nu dispar în o zi sau două ar fi bine să mergeți la medic.
Ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, a transmis, miercuri, 19 mai, un mesaj special de Ziua Medicilor de Familie.
Puțin peste 1.800 de cazuri de infecţii respiratorii au fost înregistrate în judeţul Vaslui, în ultimele două săptămâni.
Numărul germanilor afectaţi de sărăcie la vârsta bătrâneţii va crește semnificativ în următoarele două decenii, arată un studiu.
Stresul din prima parte a vieții poate schimba răspunsul imun al rinichilor și poate crește riscul apariției bolilor de inimă la maturitate, susține un studiu.
Durerea în piept poate fi un simptom pentru atacul de panică, hernie, astm bronșic, pleurezie, arsuri sau atac de cord.
Circa 1.300 de persoane au suferit viroze în ultima săptămână în județul Gorj. 115 dintre acestea au fost internate.