Elena Udrea și separarea de fetița ei, cum le afectează sănătatea
Fără să luăm în discuție motivația penală sau conotația politică a cazului, ci discutând strict partea legată de sănătate, încarcererea Elenei Udrea și separarea ei de fetița...
Dincolo de orice conotație politică și motivație penală, cazul Elenei Udrea și a fetiței ei e departe de a fi singular, pentru că numărul cazurilor de femei care nasc după gratii sau aduc pe lume copilași și apoi sunt încarcerate crește. De altfel, situația este explicată extrem de realist și în celebrul serial „Orange is the new black", de pe Netflix.
Nu e un caz singular, ci din păcate din ce în ce mai des întâlnit
Fanii acestuia își amintesc, poate, din primele sezoane, povestea Mariei Ruiz. În sezonul unu, care începe la închisoarea Litchfield (o închisoare pentru femeile cu un nivel minim de securitate), Ruiz este însărcinată în ultimele luni. După naștere, copila este aproape imediat luată de lângă mamă și dată în grija prietenului acesteia, Yadriel, în timp ce Ruiz se întoarce în închisoare, urmând să-și vadă copilul doar la orele de vizită. Dar fiecare vizită îi accentează starea de deprimare, Maria Ruiz ajungând să-și exprime fericirea numai atunci când poate să își țină fetița în brațe, să îi vorbească și să se joacă cu ea, încercând să recupereze timpul pierdut. În sezonul trei, însă, iubitul Yadriel decide să nu mai aducă micuța la închisoare, deoarece crede că e destul de în vârstă pentru a înțelege că mama ei este încarcerată.
Am făcut această introducere pentru că scenariul serialului seamănă cu cazul Elenei Udrea, și este bazat, în fapt, pe mai multe studii medicale serioase, făcute în ultimii ani, asupra efectelor negative pe care le are separarea mamei-deținut de copilul nou-născut. Și este o problemă din ce în ce mai mare în toate statele lumii, inclusiv în România.
Primii câțiva ani de viață ai copiilor sunt esențiali pentru dezvoltarea sănătoasă a acestora, iar o mare parte din procesul de învățare care are loc în acești ani depinde de relațiile cu adulții din viața lor, spun psihologii. Iar despărțirea de ființa pe care a adus-o pe lume are efecte negative considerabile și asupra mamei.
Dacă e să discutăm întâi și rapid situația părintelui încarcerat, conform mai multor studii pe care le atașăm ca linkuri, persoanele cu copii care stau un timp în închisoare au rate crescute de mortalitate, de boli infecțioase, de boli cardiovasculare și dizabilități mentale, inclusiv depresie, anxietate și nemulțumire generală legată de viață.
Rată ridicată de mortalitate infantilă
Legat de copii, însă, pericolele sunt și mai mari. Un studiu realizat în Australia de West („Maternal incarceration, child protection, and infant mortality: a descriptive study of infant children of women prisoners in Western Australia") publicat în 15 ianuarie anul acesta jurnalul BMC Health & Justice, arată că, „în intervalul 2001-2011, copiii australieni ai căror mame au fost încarcerate înainte de naștere (cu până la cinci ani înainte) sau în primul lor an de viață au avut o rată a mortalității infantile de 22,6 decese la 1.000 nașteri indigene și 7,8 decese la 1.000 de nașteri non-indigene". Practic, „rata mortalității infantile a fost mai mare la copiii deținuților comparativ cu copiii femeilor care nu au avut contact cu penitenciarele de 2,36 ori pentru indigeni și de 2,28 ori pentru copiii non-indigeni".
Un alt doilea studiu, publicat în Journal of Clinical Child & Adolescent Psychology, în 28 mai 2014, arată că experiențele legate de încarcerare îi supune pe copii unui risc mai mare de neadaptare decât expunerea la factorii de risc generali de mediu. „Aceste constatări indică necesitatea examinării critice a expunerii copiilor la experiențele legate de încarcerarea maternă și de istoricul încarcerării familiale pentru a ajuta la clarificarea stresului cu multiple consecințe a dețenției materne".
Un alt treilea studiu arată că odrasele ai căror părinți sunt în spatele gratiilor prezintă un risc ridicat de a dezvolta ulterior problemele comportamentale și emoționale, dar și probleme cu învățarea. De asemenea, există riscul să ajungă și ei, la un moment dat, în detenție. Aceste studii militează pentru crearea de condiții pentru mame astfel încât copii lor să rămână lângă ele, în închisoare, pe perioada detenției.
E important să se vadă și/sau să stea împreună
Există dovezi că un contact mai frecvent între mamele încarcerate și copiii lor poate ajuta la atenuarea rezultatelor negative ale mamei și copilului, în special atunci când calitatea contactului este ridicată. Apoi, într-un al cincilea studiu, mamele din închisoare care au avut contact frecvent cu copiii lor au fost mai puțin susceptibile de a raporta o stima de sine scăzută comparativ cu mamele care nu au avut contact cu odrasele lor.
Pe de altă parte, un al șaselea studiu arată că dacă mama și copilul ei nou-născut nu sunt despărțite, ci sunt lăsate să fie împreună în centrele de detenție, copilul nu va avea de suferit, pentru că, chiar și în astfel de condiții, poate să formeze acea legătură naturală cu cea care l-a adus pe lume. Apoi, același studiu, arată și că mamele care și-au adus pe lume și/sau și-au crescut pruncii în închisoare doar în proporție foarte mică se mai întorc după gratii. Adică, rata de recidivă e mai mică.
-
Cât rezistă o proteză de șold. Ce trebuie să știi înainte de operație10.07.2026, 19:11
-
-
Obiceiurile zilnice care te feresc de Alzheimer și prelungesc viața10.07.2026, 16:19
-
-
Zoldonrasib, medicamentul care distruge urmele de cancer din sânge10.07.2026, 13:48
Fibromialgia, ereditară? Cât de mare este riscul
EXCLUSIV Dr Cezarina Matei: Tot ce trebuie să știi despre BALONARE. Interviurile DC Medical
Rujeolă, Suceava: 20 de cazuri în aprilie
Consum de droguri: care e cel mai popular în România și de la ce vârstă se începe
Ziua Internaţională de Luptă impotriva Consumului şi Traficului de Droguri se marchează pe 26 iunie prin o serie de campanii de conștientizare.
Elena Udrea și separarea de fetița ei, cum le afectează sănătatea
Sistemul imunitar: nu doar prevenție, ci și sănătate mentală
Filipine, epidemie de febră denga. 622 de decese înregistrate în 2019
Bronșită, simptome și remedii
Alimentația la sân: România are printre cele mai mici rate de alăptare din Europa
Cartier bogat, cartier sărac: unde este mortalitatea prematură mai mare și de ce
Cercetătorii au descoperit o legătură între mortalitatea prematură și o combinație de aspecte de mediu, sănătate, condiții socio-economice și demografie.
EXCLUSIV Deficitul de vitamina D, alarmant. Boantă: O să ajungem ca nordicii, o să luăm ZILNIC supliment
Vitamina D este vitamina responsabilă cu imunitatea și metabolismul, dar ce se întâmplă când avem deficit de această vitamină.
Dr Mihaela Pop: pacienta cu pretenții și medicina la cererea familiei
Dr Vasi Rădulescu: 70 de curiozități despre corpul uman
Cardiologul și scriitorul Vasi Rădulescu scrie, pe Facebook, 70 de lucruri interesante despre corpul uman, de la cel mai mare organ până la cea mai mică celulă.
Ziua Internațională a medicului de familie - 19 mai. Mesaj Sorina Pintea
Pintea: Procentul alocat medicilor de familie, crescut cu un împrumut la Banca Mondială
Dr Mihaela Pop, reguli de respectat la medicul de familie. „De acum înainte vom trăi cu SARS-CoV-2”
Greutatea din sarcină poate face diferența între o naștere sănătoasă și complicații grave
Fumatul ”la mâna a treia”: pericolele nebănuite din spatele lui
Cercetătorii au descoperit că fumatul ”la mâna a treia” este o realitate care dăunează sănătății organismului uman.
Durerea în piept: de unde vine. Motivele din spatele acestui simptom
Durerea în piept poate fi un simptom pentru atacul de panică, hernie, astm bronșic, pleurezie, arsuri sau atac de cord.
Infecții respiratorii, circa 1.300 de gorjeni diagnosticați într-o săptămână
Circa 1.300 de persoane au suferit viroze în ultima săptămână în județul Gorj. 115 dintre acestea au fost internate.
Medic din Călărași refuză pacienții fără vaccin COVID. Ioana Stăncel, expert în sănătate publică, intervine: "ILEGAL, IMORAL!"
BREAKING NEWS Ce tratament se ia după COVID, pentru refacere. Medic: "Pacientul NU trebuie să stea și să sufere acasă"
Cum putem să ne refacem organismul după infecția cu SARS-COV-2.
