În spațiul public se vehiculează intenția autorităților de închide centrele de performanță. Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF) trage un semnal de alarmă cu privire la utilitatea...
În România, sunt 352 de astfel de centre de performanță. Majoritatea sunt poziționate în zonele rurale sau izolate, fiind un real ajutor în lipsa spitalelor, pentru oamenii care trăiesc acolo.
Ce sunt centrele de permanență
Centrele sunt unități medicale care asigură continuitatea acordării serviciilor de asistență medicală orimară pacienților. Dacă urgențele nu pot fi rezolvate în aceste centre de permanență, cum sunt urgențele de cod galben sau roșu, se asigură primul ajutor, stabilizarea și temporizarea, urmând ca pacientul să fie pregătit pentru serviciul de ambulanță, care-l transportă la unitățile de primiri urgențe.
Creșterea finanțării, nu desființare!
Mai mult, în contextul în care se vorbește despre deființare, SNMF subliniază că este necesară nu desființarea, ci creșterea finanțării acestor centre.
”În opinia noastră adresabilitatea crescută la unitățile de primiri urgențe are alte cauze, absolut independente de modul de funcționare a centrelor de permanență. Posibile cauze ar putea fi inegalitatea distribuirii de resurse și inaccesibilitatea investigațiilor imagistice și de laborator, în marea majoritate a timpului și pentru o mare parte dintre pacienți, inclusiv a persoanele neasigurate, în sistemul public de asigurări de sănătate. Asigurarea continuității serviciilor medicale pacienților din zone rurale, izolate sau din zone urbane cu acces dificil la UPU, reprezintă un drept al pacienților. Aceste centre asigură accesul la servicii medicale în mod echitabil tuturor cetățenilor țării. Funcționarea centrelor de permanență trebuie sprijinită prin dotare și finanțare corespunzătoare, pentru a putea să asigure o paletă cât mai largă de servicii. SNMF consideră că închiderea centrelor de permanență fără o evaluare bazată pe criterii adaptate contextului local reprezintă o încălcare a dreptului la sănătate a unor largi mase de pacienți. Înainte de a lua o astfel de decizie este absolut necesară o evaluare a întregului sistem de sănătate pentru a evita funcționarea inegală a acestuia.” precizează președintele SNMF, Dina Mergeani.
Numărul germanilor afectaţi de sărăcie la vârsta bătrâneţii va crește semnificativ în următoarele două decenii, arată un studiu.
Alcoolul schimbă modul în care funcționează corpul, iar asta de la primul pahar. După ani de băut poate cauza chiar și pierderea auzului.
Ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, a transmis, miercuri, 19 mai, un mesaj special de Ziua Medicilor de Familie.
Durerea în piept poate fi un simptom pentru atacul de panică, hernie, astm bronșic, pleurezie, arsuri sau atac de cord.
Cartierul în care crește un copil influențează, mai târziu în viață, starea de sănătate a acestuia, concluzionează un studiu.
Cercetătorii au descoperit o legătură între mortalitatea prematură și o combinație de aspecte de mediu, sănătate, condiții socio-economice și demografie.
Durerile de cap, spate, gât, dinți ori stomac se numără printre cele mai comune. Dacă nu dispar în o zi sau două ar fi bine să mergeți la medic.
Circa 1.300 de persoane au suferit viroze în ultima săptămână în județul Gorj. 115 dintre acestea au fost internate.
Unele dureri de cap apar din pricina schimbării nivelurilor a doi hormoni din corp: estrogen și progesteron. Unele femei se confruntă cu migrene menstruale.
Stresul din prima parte a vieții poate schimba răspunsul imun al rinichilor și poate crește riscul apariției bolilor de inimă la maturitate, susține un studiu.
Vitamina D este vitamina responsabilă cu imunitatea și metabolismul, dar ce se întâmplă când avem deficit de această vitamină.
Un bărbat de 74 de ani își plimba nepotul într-un parc din Gherla, județul Cluj, când i s-a făcut rău și a murit înainte de sosirea ambulanței.
