Copilul a terminat antibioticul, febra a dispărut, gâtul nu mai doare, iar el se simte perfect. Și totuși, bacteria care a provocat infecția poate să nu fi dispărut complet.
Antibioticul tratează infecția streptococică, reduce durata simptomelor și riscul de transmitere și complicații, dar unii copii pot rămâne purtători ai bacteriei fără simptome.
Cercetătorii estimează că aproximativ 8%-10% dintre copii pot rămâne colonizați după tratament, potrivit echipei care a realizat noul studiu.
Purtător nu înseamnă automat copil bolnav: un purtător nu are simptome și, în general, nu are nevoie de antibiotice doar pentru faptul că testul este pozitiv.
Noul studiu sugerează că nu există un „genom de purtător” clar al bacteriei. Tulpinile asociate cu purtarea și cele asociate cu infecția activă au genotipuri similare, astfel că cercetătorii se uită acum la organismul-gazdă și la microbiomul din gât.
Faringita streptococică este una dintre cele mai frecvente infecții bacteriene ale gâtului la copii. Este provocată de bacteria Streptococcus pyogenes, cunoscută și drept streptococ de grup A sau GAS.
Boala apare de obicei brusc și poate provoca febră, durere la înghițire, amigdale roșii și umflate, ganglioni limfatici dureroși la nivelul gâtului și, uneori, puncte sau depozite pe amigdale. La copii pot apărea și dureri abdominale, greață, vărsături sau dureri de cap.
Antibioticele rămân tratamentul standard atunci când infecția este confirmată. Penicilina sau amoxicilina sunt printre tratamentele de primă alegere, iar administrarea corectă scurtează boala și reduce transmiterea bacteriei și riscul anumitor complicații.
Dar aici apare partea mai puțin cunoscută.
Simptomele pot dispărea înainte ca bacteria să fie eliminată complet din gât.
În această situație, copilul poate deveni ceea ce medicii numesc purtător asimptomatic: testul poate detecta în continuare streptococul, însă copilul nu mai are febră, dureri în gât sau celelalte manifestări ale infecției.
Cercetătorii de la Universitatea Binghamton, Universitatea Illinois din Chicago și Facultatea de Medicină și Sănătate Publică a Universității Wisconsin au încercat să afle de ce se întâmplă acest lucru.
Echipa a urmărit copii care au ajuns la clinică având faringită streptococică. Cei cu rezultate pozitive pentru GAS au fost incluși în studiu, au primit tratament antibiotic și au fost testați ulterior din nou.
Uneori, după dispariția simptomelor, bacteria poate persista în organism sub forma unei colonizări fără simptome. Potrivit autorilor, acest statut de purtător poate dura luni sau chiar ani.
Asta nu înseamnă însă că un copil care este purtător este permanent bolnav.
De altfel, CDC precizează că persoanele purtătoare de streptococ, dar fără simptome, sunt în general mai puțin susceptibile să transmită bacteria și au un risc foarte scăzut de complicații; în mod obișnuit, purtătorii nu au nevoie de antibiotice doar pentru statutul de purtător.
Una dintre primele întrebări a fost evidentă: există anumite tulpini de streptococ care sunt „programate” să rămână în gât după tratament?
Pentru a afla, cercetătorii au folosit secvențierea întregului genom și au analizat bacteriile provenite de la copii aflați în diferite momente ale infecției.
Rezultatul a fost surprinzător.
Genomul bacteriei nu a oferit o explicație clară pentru statutul de purtător.
Tulpinile asociate cu purtarea nu prezentau un profil genetic distinct care să le separe clar de cele asociate cu infecția activă. Studiul arată, de asemenea, că profilurile genetice ale tulpinilor nu explică de ce unii copii rămân purtători după tratament.
Cu alte cuvinte, problema s-ar putea să nu fie atât de simplă precum „această tulpină de streptococ este mai rezistentă și de aceea rămâne”.
Dacă explicația nu se află în principal în ADN-ul bacteriei, unde trebuie căutată?
Laura Cook, profesor asociat de științe biologice la Universitatea Binghamton și autor corespondent al studiului, indică două direcții importante: răspunsul imun al copilului și celelalte microorganisme care trăiesc în gât.
Gâtul nu este un spațiu steril. Acolo trăiesc numeroase microorganisme care formează microbiota sau microbiomul faringian.
Este posibil, așadar, ca „vecinii” microscopici ai streptococului să influențeze modul în care acesta supraviețuiește.
Un anumit echilibru al bacteriilor din gât ar putea crea condiții în care Streptococcus pyogenes este eliminat mai greu. În același timp, răspunsul imun al fiecărui copil ar putea contribui la diferențele dintre o infecție care dispare complet și o colonizare care persistă.
Cercetătorii vor să compare acum microbiota faringiană a copiilor sănătoși cu cea a copiilor care dezvoltă infecții streptococice și, ulterior, rămân purtători.
Ideea este simplă, dar importantă: dacă există un anumit profil al bacteriilor din gât asociat cu purtarea streptococului, acesta ar putea ajuta oamenii de știință să înțeleagă cine este mai predispus să păstreze bacteria după tratament.
Pe termen lung, astfel de informații ar putea contribui la dezvoltarea unor metode prin care medicii să poată anticipa sau chiar preveni persistența bacteriei.
„Putem compara microbiota faringiană a copiilor sănătoși cu cea a celor care suferă de infecții, pentru a vedea dacă putem prezice sau preveni purtarea bacteriei”, a explicat Cook.
Descoperirea este importantă și pentru părinți, deoarece un test pozitiv după o infecție nu înseamnă automat că boala a revenit.
Un copil care are din nou dureri în gât, febră și alte simptome poate avea o nouă infecție, dar situația poate fi diferită dacă el este complet sănătos și doar testul rămâne pozitiv.
CDC subliniază că un purtător poate avea un test pozitiv chiar și atunci când o durere de gât ulterioară este provocată de un virus. Într-un astfel de caz, rezultatul pozitiv poate face dificilă stabilirea cauzei reale a simptomelor.
Tocmai de aceea, interpretarea testelor trebuie făcută în contextul simptomelor și al evaluării medicale.
Faptul că unii copii pot rămâne purtători după tratament nu înseamnă că antibioticele sunt inutile.
Dimpotrivă, pentru o faringită streptococică confirmată, tratamentul antibiotic este important. Acesta scurtează perioada de boală, limitează transmiterea și reduce riscul unor complicații, inclusiv febra reumatică.
De asemenea, antibioticul trebuie administrat exact conform indicației medicului. Nu este recomandat ca părinții să prelungească tratamentul, să îl schimbe sau să îi dea copilului un alt antibiotic doar pentru că un test ulterior este pozitiv.
În cazul în care copilul nu începe să se simtă mai bine după aproximativ 48 de ore de tratament, CDC recomandă contactarea medicului.
Faringita streptococică este extrem de frecventă la copii, iar streptococul de grup A este una dintre cele mai importante cauze bacteriene ale durerilor de gât. CDC estimează că bacteria provoacă aproximativ 20%-30% dintre episoadele de faringită la copii, în timp ce majoritatea durerilor de gât au alte cauze, în special virale.
Prin urmare, înțelegerea diferenței dintre infecție activă și purtare asimptomatică este importantă atât pentru tratamentul individual al copiilor, cât și pentru limitarea utilizării inutile a antibioticelor.
Noul studiu aduce o piesă interesantă în acest puzzle: bacteria nu pare să aibă un „cod genetic al purtătorului”. În schimb, cercetătorii suspectează că modul în care streptococul interacționează cu organismul copilului și cu comunitatea de bacterii din gât ar putea fi cheia.
Iar următoarea întrebare este poate cea mai interesantă: dacă microbiomul gâtului influențează cât timp rămâne streptococul, am putea într-o zi să schimbăm acest mediu pentru a împiedica bacteria să persiste?
Deocamdată, cercetarea trebuie continuată pentru a afla dacă există într-adevăr un profil al microbiotei care favorizează purtarea și dacă acesta poate fi folosit pentru a prezice sau preveni fenomenul.
Cercetarea, realizată de Nicholas Faiola și colegii săi, se intitulează „Streptococcus pyogenes carriage is associated with distinct in vivo transcriptional states but not carrier-specific genotypes” și a fost publicată în Cell Reports, volumul 45, numărul 9, în 2026. Studiul are DOI 10.1016/j.celrep.2026.117925.
Cardiologul și scriitorul Vasi Rădulescu scrie, pe Facebook, 70 de lucruri interesante despre corpul uman, de la cel mai mare organ până la cea mai mică celulă.
Mamă de gemeni la 73 de ani. O femeie din sudul Indiei a născut gemeni prin cezariană. A doua zi, tatăl acestora a fost internat în spital.
Durerile de cap, spate, gât, dinți ori stomac se numără printre cele mai comune. Dacă nu dispar în o zi sau două ar fi bine să mergeți la medic.
Durerea în piept poate fi un simptom pentru atacul de panică, hernie, astm bronșic, pleurezie, arsuri sau atac de cord.
Ziua Internaţională de Luptă impotriva Consumului şi Traficului de Droguri se marchează pe 26 iunie prin o serie de campanii de conștientizare.
Cercetătorii au descoperit o legătură între mortalitatea prematură și o combinație de aspecte de mediu, sănătate, condiții socio-economice și demografie.
Un studiu din Olanda a analizat ce efecte are vârsta părinților asupra copiilor și a descoperit câteva beneficii. Cercetarea a comparat mai mulți factori.
Ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, a transmis, miercuri, 19 mai, un mesaj special de Ziua Medicilor de Familie.
Stresul din prima parte a vieții poate schimba răspunsul imun al rinichilor și poate crește riscul apariției bolilor de inimă la maturitate, susține un studiu.
Obiceiuri din viața de zi cu zi vă pot ajuta să vă păstrați memoria bună și mintea ageră.
Un bărbat de 74 de ani își plimba nepotul într-un parc din Gherla, județul Cluj, când i s-a făcut rău și a murit înainte de sosirea ambulanței.
Unele dureri de cap apar din pricina schimbării nivelurilor a doi hormoni din corp: estrogen și progesteron. Unele femei se confruntă cu migrene menstruale.
