Obiceiuri din viața de zi cu zi vă pot ajuta să vă păstrați memoria bună și mintea ageră.
Obiceiurile zilnice și stilul de viață - ce mâncați, ce beți, câtă mișcare faceți, cât de stresat sunteți - vă afectează nu doar sănătatea fizică, cât și cea mentală.
Nu mai e un secret pentru nimeni că mișcarea, mereu recomandată de medici, menține corpul într-o bună formă fizică și mentală. Însă, cum sportul ajută memoria? Experții de la Harvard Medical School susțin că acesta reduce riscul de a dezvolta mai multe condiții medicale care ar afecta memoria precum hipertensiunea arterială, diabetul și atacul cerebral. Exercițiile fizice sunt bune și pentru plămâni, iar cei care au o funcție pulmonară bună trimit mai mult oxigen în creierul lor. Alte dovezi științifice militează că exercițiile fizice ajută la crearea de noi conexiuni între celulele creierului și îmbunătățește comunicarea între ele. Un alt argument: sportul a fost legat de creșterea producției de neurotrofine, substanțe care hrănesc celulele creierului și care le ajută să le protejeze împotriva leziunilor provocate de accident vascular cerebral și alte leziuni.
Recomandări de la specialiștii Harvard pentru a integra activitatea fizică în rutina voastră zilnică:
• Mergeți în loc să conduceți, când este posibil.
• Faceți-vă timp zilnic pentru exerciții fizice. Pentru o motivație suplimentară, rugați-vă soțul sau un prieten să vă fie alături.
• Folosiți scările în loc de lift.
• Apucați-vă de grădinărit.
• Înscrieți-vă într-o clasă de exerciții fizice sau alăturați-vă unui club de sănătate.
• Înotați regulat, dacă aveți acces la o piscină sau la o plajă.
• Învățați un sport care necesită un efort fizic modest, cum ar fi tenisul.
Un alt sfat se referă la adoptarea dietei mediteraneene, stil alimentar care ajută la promovarea sănătății inimii și poate reduce riscul de probleme de memorie și de gândire.
Mamă de gemeni la 73 de ani. O femeie din sudul Indiei a născut gemeni prin cezariană. A doua zi, tatăl acestora a fost internat în spital.
Cercetătorii au descoperit o legătură între mortalitatea prematură și o combinație de aspecte de mediu, sănătate, condiții socio-economice și demografie.
Durerea în piept poate fi un simptom pentru atacul de panică, hernie, astm bronșic, pleurezie, arsuri sau atac de cord.
Cum trebuie, de fapt, să păstrezi brânza. Iată lucrurile pe care nu le-ai știut despre acest aliment nelipsit de pe masă.
Un studiu din Olanda a analizat ce efecte are vârsta părinților asupra copiilor și a descoperit câteva beneficii. Cercetarea a comparat mai mulți factori.
Cum putem să ne refacem organismul după infecția cu SARS-COV-2.
Unele dureri de cap apar din pricina schimbării nivelurilor a doi hormoni din corp: estrogen și progesteron. Unele femei se confruntă cu migrene menstruale.
Cardiologul și scriitorul Vasi Rădulescu scrie, pe Facebook, 70 de lucruri interesante despre corpul uman, de la cel mai mare organ până la cea mai mică celulă.
Livia Davidescu, medic din Craiova, scrie pe Facebook că încă un doctor, Ștefan Quai din Bihor, și-a pierdut viața în timpul gărzii.
Deficitul de vitamina D poate crește riscul de boli cronice, susține un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Finlanda de Est.
Vitamina D este vitamina responsabilă cu imunitatea și metabolismul, dar ce se întâmplă când avem deficit de această vitamină.
Numărul germanilor afectaţi de sărăcie la vârsta bătrâneţii va crește semnificativ în următoarele două decenii, arată un studiu.
Puțin peste 1.800 de cazuri de infecţii respiratorii au fost înregistrate în judeţul Vaslui, în ultimele două săptămâni.
