Obiceiuri din viața de zi cu zi vă pot ajuta să vă păstrați memoria bună și mintea ageră.
Obiceiurile zilnice și stilul de viață - ce mâncați, ce beți, câtă mișcare faceți, cât de stresat sunteți - vă afectează nu doar sănătatea fizică, cât și cea mentală.
Nu mai e un secret pentru nimeni că mișcarea, mereu recomandată de medici, menține corpul într-o bună formă fizică și mentală. Însă, cum sportul ajută memoria? Experții de la Harvard Medical School susțin că acesta reduce riscul de a dezvolta mai multe condiții medicale care ar afecta memoria precum hipertensiunea arterială, diabetul și atacul cerebral. Exercițiile fizice sunt bune și pentru plămâni, iar cei care au o funcție pulmonară bună trimit mai mult oxigen în creierul lor. Alte dovezi științifice militează că exercițiile fizice ajută la crearea de noi conexiuni între celulele creierului și îmbunătățește comunicarea între ele. Un alt argument: sportul a fost legat de creșterea producției de neurotrofine, substanțe care hrănesc celulele creierului și care le ajută să le protejeze împotriva leziunilor provocate de accident vascular cerebral și alte leziuni.
Recomandări de la specialiștii Harvard pentru a integra activitatea fizică în rutina voastră zilnică:
• Mergeți în loc să conduceți, când este posibil.
• Faceți-vă timp zilnic pentru exerciții fizice. Pentru o motivație suplimentară, rugați-vă soțul sau un prieten să vă fie alături.
• Folosiți scările în loc de lift.
• Apucați-vă de grădinărit.
• Înscrieți-vă într-o clasă de exerciții fizice sau alăturați-vă unui club de sănătate.
• Înotați regulat, dacă aveți acces la o piscină sau la o plajă.
• Învățați un sport care necesită un efort fizic modest, cum ar fi tenisul.
Un alt sfat se referă la adoptarea dietei mediteraneene, stil alimentar care ajută la promovarea sănătății inimii și poate reduce riscul de probleme de memorie și de gândire.
Vitamina D este vitamina responsabilă cu imunitatea și metabolismul, dar ce se întâmplă când avem deficit de această vitamină.
Stresul din prima parte a vieții poate schimba răspunsul imun al rinichilor și poate crește riscul apariției bolilor de inimă la maturitate, susține un studiu.
Cartierul în care crește un copil influențează, mai târziu în viață, starea de sănătate a acestuia, concluzionează un studiu.
Unele dureri de cap apar din pricina schimbării nivelurilor a doi hormoni din corp: estrogen și progesteron. Unele femei se confruntă cu migrene menstruale.
Numărul germanilor afectaţi de sărăcie la vârsta bătrâneţii va crește semnificativ în următoarele două decenii, arată un studiu.
Cercetătorii au descoperit că fumatul ”la mâna a treia” este o realitate care dăunează sănătății organismului uman.
Ziua Internaţională de Luptă impotriva Consumului şi Traficului de Droguri se marchează pe 26 iunie prin o serie de campanii de conștientizare.
Durerea în piept poate fi un simptom pentru atacul de panică, hernie, astm bronșic, pleurezie, arsuri sau atac de cord.
Deficitul de vitamina D poate crește riscul de boli cronice, susține un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Finlanda de Est.
