Cartierul în care crește un copil influențează, mai târziu în viață, starea de sănătate a acestuia, concluzionează un studiu.
Un studiu pe termen lung, realizat pe 2.000 de copii din Anglia și Țara Galilor, susține că tinerii crescuți în comunități defavorizate – sărace, rău famate – prezintă diferențe în proteinele și compușii chimici care reglementează activitatea genelor lor. Diferențele, spun cercetătorii, au fost identificate la genele legate anterior de inflamația cronică, expunerea la fumul de tutun, poluarea aerului în aer liber și cancerul pulmonar și pot predispune tinerii la o sănătate precară.
”Aceste descoperiri pot ajuta la explicarea modului în care dispar disparitățile de sănătate pe termen lung între comunități”, a spus Aaron Reuben, un doctorand al Universității Duke, autorul principal al studiului, potrivti site-ului instituției de învățământ superior citate. Un alt autor al studiului consideră: „Cercetarea este un memento important că geografia și genele lucrează împreună pentru a ne modela sănătatea”.
Studiul, AICI.
Cardiologul și scriitorul Vasi Rădulescu scrie, pe Facebook, 70 de lucruri interesante despre corpul uman, de la cel mai mare organ până la cea mai mică celulă.
Puțin peste 1.800 de cazuri de infecţii respiratorii au fost înregistrate în judeţul Vaslui, în ultimele două săptămâni.
Un bărbat de 74 de ani își plimba nepotul într-un parc din Gherla, județul Cluj, când i s-a făcut rău și a murit înainte de sosirea ambulanței.
Deficitul de vitamina D poate crește riscul de boli cronice, susține un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Finlanda de Est.
Cartierul în care crește un copil influențează, mai târziu în viață, starea de sănătate a acestuia, concluzionează un studiu.
Durerile de cap, spate, gât, dinți ori stomac se numără printre cele mai comune. Dacă nu dispar în o zi sau două ar fi bine să mergeți la medic.
Ziua Internaţională de Luptă impotriva Consumului şi Traficului de Droguri se marchează pe 26 iunie prin o serie de campanii de conștientizare.
Cercetătorii au descoperit o legătură între mortalitatea prematură și o combinație de aspecte de mediu, sănătate, condiții socio-economice și demografie.
Stresul din prima parte a vieții poate schimba răspunsul imun al rinichilor și poate crește riscul apariției bolilor de inimă la maturitate, susține un studiu.
