Sărăcia din copilărie, cum îl afectează pe viitorul adult traumele sau lipsurile
Sărăcia din copilărie sau evenimente traumatizante afectază un copil pentru toată viața. Cercetătorii spun că efectele influențează starea psihică.
Sărăcia din copilărie și trăirea unor evenimente traumatizante, cum ar fi un accident sau un atac sexual, pot avea un impact asupra dezvoltării și comportamentului creierului la copii și adulți tineri. Statutul socio-economic scăzut (L-SES) și experiența evenimentelor stresante traumatice (EST) au fost legate de pubertatea accelerată și maturizarea creierului, dezvoltarea anormală a creierului și tulburările de sănătate mintală, cum ar fi depresia, anxietatea și psihoza, potrivit medicalxpress.com.
Cercetarea a fost realizata de o echipa de la Școala de Medicină Perelman de la Universitatea din Pennsylvania și Spitalul de Copii din Philadelphia (CHOP), prin intermediul Lifespan Brain Institute (LiBI).
Constatările subliniază necesitatea de a acorda atenție mediului în care crește copilul. Sărăcia și traumele au asociații puternice cu comportamentul și dezvoltarea creierului, iar efectele sunt mult mai pervazive decât se credea anterior", a spus autorul principal al studiului, Raquel E. Gur, profesor de psihiatrie, neurologie și radiologie la Școala de Medicină Perelman de la Universitatea din Pennsylvania, și director al Institutului Brain Lifespan.
Părinții și educatorii sunt împărțiți în tabere opuse în ceea ce privește problema modului în care adversitățile din copilariei afectează dezvoltarea și maturizarea, sănătoasă. Punctele de vedere diferă de la păreri precum aceea că un copil terbuie pedepsit fizic pentru a se maturiza armonios, și până la păreri conform cărora orice stare stresantă, cum ar fi agresiunea, va avea efecte nocive și de durată asupra copilului. Psihologii și oamenii de știință socială au documentat efectele durabile ale creșterii în sărăcie asupra funcționării cognitive, iar clinicienii au observat efectele traumatismelor din copilarie asupra mai multor tulburări, deși mai ales în contextul tulburărilor de stres posttraumatic (PTSD).
Copiii săraci se maturizează mai repede
Există, de asemenea, observații anecdotice, susținute de unele cercetări, că adversitatea accelerează maturarea - copiii devin adulți tineri mai repede, fizic și mental. Neurologii, care sunt conștienți de complexitatea schimbărilor pe care creierul trebuie să le suporte pe măsură ce trece de la copilărie la vârsta adultă, au suspectat și mai recent au documentat dacă adversitatea din copilarie afectează măsurile importante ale structurii și funcției creierului. Dar acest studiu a fost primul care a comparat efectele sărăciei (L-SES) cu cei care au experimentat traume (EST) în același set de eșantioane.
Cercetătorii au analizat date care ai inclus 9.498 de participanți cu vârste între 8 și 21 de ani pentru studiu. Cohorta variată din punct de vedere rasial și economic include date despre sitația economică, performanțele neurocognitive și, neuroimagistica multimodală efectuată prin RMN.
Cercetătorii au descoperit asocieri specifice de situație economică slabă și traume suferite în copilărie cu simptome psihiatrice, performanță cognitivă, precum și anomalii ale structurii creierului.
Sărăcia, asociată cu
Constatările au arătat că sărăcia a fost asociată cu o ușoară creștere a severității simptomelor psihiatrice, incluzând starea de spirit / anxietate, fobiile, comportamentul externalizării (tulburarea opoziției, comportamentul, ADHD) și psihoza, în comparație cu persoanele care nu au suferit de sărăcie în copilărie.
Mărimea efectelor traumelor din copilărie (TSE) asupra gravității simptomelor psihiatrice a fost neașteptat de mare. TSE au fost în mare parte asociate cu tulburări posttraumatice, dar autorii au descoperit că chiar și o singură traumă a fost asociată cu o creștere moderată a severității pentru toate simptomele psihiatrice analizate și două sau mai multe traume au prezentat dimensiuni mari în efectul, în special asupra stării de spirit / anxietate și în psihoză. În plus, aceste efecte au fost mai mari la femei decât la bărbați.
Funcția cognitivă, mai mică la adulții care au fost săraci în copilărie
Cu funcționarea neurocognitivă, cazul a fost inversat; sărăcia s-a dovedit a fi asociată cu deficite cognitive moderate până la mari, în special în ceea ce privește funcționarea executivă - abstractizare și flexibilitate mentală, atenție, memorie de lucru - și raționament complex. S-au constatat că EST prezintă efecte foarte subtile, cu indivizi care au prezentat două sau mai multe EST care prezintă un deficit redus de cunoaștere complexă, dar care demonstrează o performanță a memoriei ușor mai bună.
Atât sărăcia, cât și EST au fost asociate cu anomalii ale măsurătorilor anatomiei, fiziologiei și conectivității creierului.
Cercetatorii au descoperit, de asemenea, dovezi ca adversitatea este asociata cu debutul precoce al pubertatii. Atât sărăcia, cât și persoanele care se confruntă cu EST sunt asociate cu îmbătrânirea fizică a copilului la o vârstă mai înaintată. Cercetătorii au descoperit, de asemenea, aceleași efecte asupra creierului, cu constatările care arată că o proporție mai mare de copii care au prezentat adversități au avut caracteristici ale creierului adult. Acest lucru afectează dezvoltarea, deoarece stratificarea atentă a conectivității structurale și funcționale în creier necesită timp, iar maturitatea timpurie ar putea împiedica aprecierea necesară a competențelor.
Traumele din copilărie, efecte toată viața
Traumele care se întâmplă copiilor mici pot avea consecințe pe tot parcursul vieții, a declarat autorul principal al studiului, Ruben C. Gur, profesor de Psihiatrie, Radiologie si Neurologie si director al Laboratorului de Behaviorism Brain. "Evident, ar fi mai bine să putem ameliora sărăcia și să prevenim apariția unor evenimente traumatizante. În scurt timp, studiul cere să se acorde mai multă atenție contextului socio-economic al copilului și efectelor expunerii la traume. Părinții și educatorii trebuie să fie mai atenți la nevoile speciale ale copiilor care sunt expuși fie adversitatii sau sărăciei.”
-
-
7 motive să bei zeamă de murături în mod regulat08.12.2025, 17:15
-
-
Colesterolul ridicat din naștere: testele standard nu-l detectează08.12.2025, 14:01
-
Obiceiurile de condus pot trăda primele semne ale declinului cognitiv08.12.2025, 12:37
EXCLUSIV Spitalul Obregia, locul în care erau duși nebunii: Nebunul trebuia izolat de societate. Adicția e singura boală în care polițiștii aplică tratamentul. O boală în care bolnavul e infractor
Ce trebuie să faci dacă ai halucinații. De ce apar și cum pot fi tratate. Legătura lor cu sănătatea mintală
Cum recunoști trăsăturile unui caracter sociopat. Diferențele dintre sociopatie și psihopatie
Etapele alcolismului. Cum evoluează consumul excesiv de alcool către dependență
Legătura dintre boala Chron și anxietate. Factorii care contribuie la această legătură și cum poți trata anxietatea în contextul bolii Chron
Tulburarea de stres post-traumatic: simptome și metode de tratament. Cum apare și ce impact are asupra sănătății mintale
EXCLUSIV Cât de frecventă este bipolaritatea. Dr. Gabriel Diaconu: La fel ca schizofrenia
Cât de frecventă este bipolaritatea și cum ne afectează.
Dislexia: tulburarea de învățare care afectează milioane. Cauze, diagnostic și tratament
Află cum să recunoști semnele și simptomele dislexiei și cum poate fi diagnosticată această tulburare de învățare.
EXCLUSIV Aroganța din era tehnologiei. De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Mi se pare extravaganță
De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Acest lucru poate indica anumite afecțiuni psihice.
Unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
EXCLUSIV De ce ne postăm pe Internet viața personală. Boala psihică pe care ai putea să o ai dacă faci prea multe fotografii. Simona Trifu: Mă îngrijorează
EXCLUSIV De ce se pune muzică în magazine. Simona Trifu: Asta se întâmplă. E un pretext
Te-ai întrebat vreodată de ce se difuzează muzică în magazine. Ei bine, ne-a explicat medicul psihiatru Simona Trifu.
Therabot, terapeutul AI care tratează anxietatea și depresia. Are rezultate promițătoare
Care este legătura dintre bipolaritate și anxietate. Cele mai mari provocări asociate cu cele două condiții
Sindromul impostorului: o capcană psihologică modernă. Adevărul despre îndoiala de sine și succesul aparent
EXCLUSIV Lucrul care ne trimite la Psihiatrie. Dr. Simona Trifu: A survenit peste vechile răni
Acest lucru extrem de frecvent ne poate trimite la Psihiatrie, iar complicațiile sunt semnificative.
Care este sursa motivației în psihicul uman și de ce avem nevoie de această forță pentru a reuși în viață
EXCLUSIV Psihiatria între știință, intuiție și medicina personalizată. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: A rămas la flerul medicului psihiatru
Cum îți dai seama ce calmante funcționează pentru tine? Care pastilă e mai potrivită?
Ce subiecte poți să abordezi în cadrul ședinței de terapie. Cum se construiește încrederea în relația client-terapeut
De ce oamenii ascultă muzică tristă. Impactul muzicii triste asupra stării de spirit nu este întotdeauna același
Un dispozitiv inovator pentru tratarea depresiei. Câmpurile magnetice: o soluție modernă pentru depresie
EXCLUSIV Mituri și concepții greșite despre terapie. Ecaterina Bănică: Trăim într-o societate care are încă o mentalitate mecanicistă asupra omului
Explorează miturile și adevărurile din spatele psihoterapiei moderne pentru sănătatea mintală.
