Cercetări din ultimii 20 de ani au dovedit faptul că există o legătură puternică de cauză-efect între tractul gastro-intestinal și creier, care implică și un al treilea factor:...
Un material amplu pe acest subiect realizat de ScienceMag (link direct) arată că: „Microbiomul intestinal, așa cum se știe, cântărește aproximativ 2 kilograme - mai mult decât creierul uman de 1,4 kilograme - și poate avea la fel de multă influență asupra corpului nostru. Mii de specii de microbi (nu numai bacterii, ci și viruși, ciuperci și arhee) locuiesc în intestin. Și cu până la 20 de milioane de gene printre ele, acești microbi au un impact genomic pe care cele 20.000 de gene umane nu îl pot egala. Bacteriile intestinale pot produce și utiliza substanțe nutritive și alte molecule în moduri în care corpul uman nu poate - o sursă tentantă de noi terapii”.
Axa creier-intestin este implicată în digestie și în relația apetit-sațietate, dar îndeplinește și funcții cognitive și psihologice. O funcționare defectuoasă a axei creier-intestin poate cauza boli inflamatorii intestinale, poate altera răspunsul acut și cronic la stres și poate genera comportamente modificate.
„Ceea ce trebuie să înțelegem este faptul că microbiomul uman are o multitudine de efecte benefice, datorită faptului că este implicat în funcționarea normală a sistemului nervos central, a tubului digestiv și a sistemului imun. Ca atare, dacă vrem să avem grijă de noi, trebuie să avem grijă de digestia noastră, iar efectele se vor vedea și la nivel cognitiv” a declarat a declarat Dr. Cezarina Matei, medic specialist Medicină de familie.
John Cryan, profesor la University College Cork din Irlanda, a prezentat deja studii (link direct studiu) care arată rolul microbiotei în tulburările depresive majore, anxietatea, schizofrenia, tulburările bipolare, anorexia nervoasă și cașexia, precum și obezitatea, adicția de substanțe, tulburările de hiperactivitate și deficit de atenție, tulburările de stres posttraumatic, tulburările obsesiv-compulsive și multe altele. Aceste efecte sunt puse pe seama modificărilor produse la nivel molecular și celular de flora intestinală alterată sau absentă (link direct sursa informației).
Evoluția științei privind acest univers pune accent și pe faptul că microbiomul a relevat un fapt extraordinar: neurotransmițătorii sunt fabricați în intestin, 90% din serotonina –„hormonul fericirii”,de exemplu, este produsă aici. De aceea, de echilibrul florei intestinale depinde buna funcționare a întregului organism, iar flora intestinală joacă un rol esențial în optima funcționare a celulelor intestinale, în întărirea sistemului imunitar, în sintetizarea vitaminelor și în prevenirea proceselor inflamatorii.
„Simptome banale precum balonarea, constipația, greața, durerile de burtă sau de cap, stările de anxietate, lipsa motivației, tulburările de somn, sunt ignorate de cei mai mulți dintre noi. Nu sunt simptome care să ne trimită de urgență la medicul specialist, dar ele pot și ar trebui investigate de medicul de familie. Și asta pentru că astfel de „mici” probleme a căror cauză nu este identificată, pot anunța sau pot evolua spre boli grave.” a completat Dr. Cezarina Matei, secretar general al Societății Române de Homeopatie.
De aceea, rezultatul unui examen de floră este de fapt o hartă a tipurilor de bacterii bune și rele, indicând exact în ce cantitate se găsesc fiecare dintre ele, dar oferă și alte informații despre statusul imunologic al mucoasei intestinale, despre permeabilitatea intestinală și despre funcționarea optimă (sau nu) a digestiei și a funcției pancreatice.
Rezultatele acestui examen, alături de o dietă anti-inflamatoare bazată pe testul de dozare a anticorpilor IgG antialimentari sunt esențiale pentru ca medicii să identifice posibilele cauze, alimentare sau de altă natură, astfel încât pacienții să primească recomandările și tratamentul potrivit, personalizat, care trebuie urmat.
Stresul din prima parte a vieții poate schimba răspunsul imun al rinichilor și poate crește riscul apariției bolilor de inimă la maturitate, susține un studiu.
Numărul germanilor afectaţi de sărăcie la vârsta bătrâneţii va crește semnificativ în următoarele două decenii, arată un studiu.
Obiceiuri din viața de zi cu zi vă pot ajuta să vă păstrați memoria bună și mintea ageră.
Ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, a transmis, miercuri, 19 mai, un mesaj special de Ziua Medicilor de Familie.
Cum putem să ne refacem organismul după infecția cu SARS-COV-2.
Durerea în piept poate fi un simptom pentru atacul de panică, hernie, astm bronșic, pleurezie, arsuri sau atac de cord.
Cardiologul și scriitorul Vasi Rădulescu scrie, pe Facebook, 70 de lucruri interesante despre corpul uman, de la cel mai mare organ până la cea mai mică celulă.
Unele dureri de cap apar din pricina schimbării nivelurilor a doi hormoni din corp: estrogen și progesteron. Unele femei se confruntă cu migrene menstruale.
