Cartier bogat, cartier sărac: unde este mortalitatea prematură mai mare și de ce
Cercetătorii au descoperit o legătură între mortalitatea prematură și o combinație de aspecte de mediu, sănătate, condiții socio-economice și demografie.
Cartier, mortalitate prematură. Cercetători de la Universitatea Ryerson din Canada au analizat, într-un studiu, legătura dintre mortalitatea prematură și o combinație de aspecte de mediu, sănătate, socio-economice și demografice în cele 140 de cartiere din Toronto. Unele concluzii i-au luat prin surprindere pe autorii studiului. La altele s-au așteptat.
Aceștia au descoperit că mortalitatea prematură în cartierele orașului Toronto a fost prevăzută de un combinație de medii nesănătoase și dezechilibre socio-economice. La cercetare au lucrat Luckrezia Awuor, studentă absolvită în Managementul Științei Aplicate de Mediu, și Stephanie Melles, profesor asistent la Departamentul de Chimie și Biologie din cadrul Facultății de Științe al Universității Ryerson, Canada.
Cartier, mortalitate prematură: opinia cercetătorilor
"Este o preocupare continuă ca (n. r. zonele), cartierele cu arbori mai puțini, rate mai mici de absorbție în programele de screening cancer, niveluri mai mari de poluare și niveluri mai mici de venit total prezice cel mai bine ratele de mortalitate crescută. Este, de asemenea, cazul în care minoritățile vizibile și popoarele indigene prezintă cel mai mare risc de a trăi în cartierele cu rate de mortalitate premature mai mari. Deși ne așteptam la aceste rezultate, ele subliniază o problemă persistentă de nedreptate socială", susține Stephanie Melles, potrivit sciencedaily.
Prin urmare, locuitorii din cartierele bogate au rate mai mici de mortalitate prematură datorate prezneței mai multor copaci și a depistării cancerului. La polul opus, cartierele cu rate reduse de depistare a cancerului, poluare ridicată și puțini copaci – zone/cartiere aflate, de regulă, aproape de zonele industriale - tind să aibă rate mai mari de mortalitate prematură, în ciuda unui acces mai mare la furnizorii de sănătate.
Cartier, mortalitate prematură: 17 decese la o populație de 100.000
Cercetătorii au descoperit că nivelurile mai ridicate de particule ultrafine legate de trafic și cancerigene industriale și non-cancerigene nu au fost întotdeauna corelate cu rate mai mari de mortalitate prematură. Una dintre concluziile care i-a luat prin surprindere pe cercetători a fost că suburbiile mai mari cu un nivel de poluare mai ridicat decât cartierele din centru au arătat o scădere a mortalității premature cu aproximativ 17 decese la 100.000. "Acest lucru contrazice alte descoperiri publicate", afirmă Stephanie Melles întrucât o poluare mai mare e corelată cu o mortalitate prematură mai mare.
În aceste suburbii, cercetătorii au observat un trafic rutier redus, ceea ce poate minimiza impactul asupra sănătății. O altă concluzie neașteptată este că unele cartiere din Toronto, cu autostrăzi majore care leagă orașul și cele de-a lungul țărmului, cu acoperire bună de copaci, spații verzi extinse și fără poluare măsurată mai mare decât alte zone din centrul orașului care au arătat rate peste mortalitate prematură.
Studiul, AICI.
-
-
-
-
-
Remediul natural ieftin care ar putea combate hipertensiunea20.05.2026, 19:35
EXCLUSIV Deficitul de vitamina D, alarmant. Boantă: O să ajungem ca nordicii, o să luăm ZILNIC supliment
Vitamina D este vitamina responsabilă cu imunitatea și metabolismul, dar ce se întâmplă când avem deficit de această vitamină.
Elena Udrea și separarea de fetița ei, cum le afectează sănătatea
Durerea în piept: de unde vine. Motivele din spatele acestui simptom
Durerea în piept poate fi un simptom pentru atacul de panică, hernie, astm bronșic, pleurezie, arsuri sau atac de cord.
Centrele de performanță, în perfuzii. Apel pentru a nu fi desființate, de ce e nevoie de ele
Alcool: pericolele la care sunt expuși apropiații consumatorilor de băuturi alcoolice. Studiu
Cu cât trăiesc bogații mai mult decât săracii. Dovezi științifice
Dr Otilia Țigănaș, medic de familie: „Măcar aveți la cine zbiera”. Pericolul triajului în poarta școlii
Filipine, epidemie de febră denga. 622 de decese înregistrate în 2019
EXCLUSIV Dr Daciana Toma (SNMF): Accesul la medici din anumite specialități, limitat în România. Zone întregi unde primul neurolog sau psihiatru este la 50-100 km
Infecții respiratorii, circa 1.300 de gorjeni diagnosticați într-o săptămână
Circa 1.300 de persoane au suferit viroze în ultima săptămână în județul Gorj. 115 dintre acestea au fost internate.
De ce vor ajunge săraci pensionarii din țara considerată ”motorul economic al Europei”
Numărul germanilor afectaţi de sărăcie la vârsta bătrâneţii va crește semnificativ în următoarele două decenii, arată un studiu.
Medicii de familie cer bani mai mulți. Câștigă prea puțin față de bugetari
Cartier bogat, cartier sărac: unde este mortalitatea prematură mai mare și de ce
Cercetătorii au descoperit o legătură între mortalitatea prematură și o combinație de aspecte de mediu, sănătate, condiții socio-economice și demografie.
Pintea: Procentul alocat medicilor de familie, crescut cu un împrumut la Banca Mondială
Consum de droguri: care e cel mai popular în România și de la ce vârstă se începe
Ziua Internaţională de Luptă impotriva Consumului şi Traficului de Droguri se marchează pe 26 iunie prin o serie de campanii de conștientizare.
Cum să scapi de răceală cât mai repede posibil. Remedii pe care le ai deja acasă
Fibromialgia, ereditară? Cât de mare este riscul
Violența în familie ar scădea IQ-ul copiilor
Dureri pe care mai toți le avem: cum le ții sub control
Durerile de cap, spate, gât, dinți ori stomac se numără printre cele mai comune. Dacă nu dispar în o zi sau două ar fi bine să mergeți la medic.
Fumatul ”la mâna a treia”: pericolele nebănuite din spatele lui
Cercetătorii au descoperit că fumatul ”la mâna a treia” este o realitate care dăunează sănătății organismului uman.
Alimentația la sân: România are printre cele mai mici rate de alăptare din Europa
BREAKING NEWS Ce tratament se ia după COVID, pentru refacere. Medic: "Pacientul NU trebuie să stea și să sufere acasă"
Cum putem să ne refacem organismul după infecția cu SARS-COV-2.
